DECIZIE Nr.
1676 din 15 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282 1 alin. 1, art. 317 alin. 1,
art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 si art. 403 alin. 4 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 128 din 25 februarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 alin. 1,
art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 şi
art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Lucia Georgeta Badiu în Dosarul nr. 46.054/3/2008 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul
excepţiei, prin apărătorul ales, domnul avocat Ion Cojanu,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 15 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 46.054/3/2008, Tribunalul Bucureşti
- Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2821
alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2
şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Lucia Georgeta
Badiu într-un dosar având ca obiect o contestaţie în anulare.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că din conţinutul textelor criticate rezultă
că justiţiabilul care a avut o soluţie favorabilă la
instanţa de fond, într-o cauză ce nu este supusă apelului, nu
are nicio cale de atac împotriva unei hotărâri defavorabile
pronunţate în recurs. In felul acesta, pentru partea care nu a declarat
recurs, pentru că nu avea interes deoarece câştigase procesul în
instanţa de fond, procesul se rezumă practic la un singur grad de
jurisdicţie, şi anume judecata la prima instanţă.
Neconstituţionalitatea art. 318 alin. 1 provine din faptul că
această cale extraordinară de atac a contestaţiei în anulare
împotriva hotărârii instanţei de recurs este prevăzută doar
pentru partea care a introdus recursul, limitând astfel dreptul
părţii adverse de a ataca hotărârea instanţei de recurs
pentru motivul că instanţa nu a cercetat sau soluţionat vreunul
dintre motivele de modificare sau de casare. Art. 2821, limitând
sentinţele supuse apelului, îngrădeşte accesul la justiţie
la cele trei grade de jurisdicţie. Art. 319 creează o inegalitate în
faţa legii între debitor şi creditor în favoarea creditorului,
încălcându-se principiul egalităţii cetăţenilor în
faţa legii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a
civilă consideră că
dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 2821 alin. 1, art. 317 alin. 1, art. 318 alin.
1, art. 319 alin. 1, art. 377 alin. 2 şi art. 403 alin. 4 din Codul de
procedură civilă, prevederi ce au următorul conţinut:
- Art. 2821 alin. 1: „Nu sunt supuse
apelului hotărârile judecătoreşti date în primă
instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii
de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la
100 de mii lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie
comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la
înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor
asigurătorii şi în alte cazuri prevăzute de lege.";
- Art. 317 alin. 1: „Hotărârile irevocabile pot
fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai
jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului
sau recursului:
1. când procedura de chemare a părţii,
pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu
cerinţele legii;
2. când hotărârea a fost dată de
judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică
privitoare la competenţă.";
- Art. 318 alin. 1: „Hotărârile instanţelor
de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este
rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând
recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală
să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.";
- Art. 319 alin. 1: „Contestaţia se introduce
la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Contestaţia se poate face oricând înainte de
începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea
termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Impotriva
hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de
executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15
zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre,
dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas
irevocabilă.";
- Art. 377 alin. 2: „Sunt hotărâri irevocabile:
1. hotărârile date în primă
instanţă, fără drept de apel, nerecurate;
2. hotărârile date în primă
instanţă, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotărârile date în apel, nerecurate;
4. hotărârile date în recurs chiar dacă
prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;
5. orice alte hotărâri care, potrivit legii,
nu mai pot fi atacate cu recurs.";
- Art. 403 alin. 4: „In cazuri urgente, dacă
s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune,
prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea
provizorie a executării până la soluţionarea cererii de
suspendare de către instanţă, încheierea nu este supusă
niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în
cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile
neevaluabile în bani.
Cauţiunea depusă este deductibilă din
cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este
cazul."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale
cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, în art. 21
alin. (1), (2)şi (3) privind liberul acces la justiţie,în art. 20în
alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului
şi în art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia, Curtea constată că
asupra dispoziţiilor art. 2821, 317 şi 318 din Codul de
procedură civilă s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 122 din 19 februarie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16
aprilie 2008, constatând că sunt constituţionale. De asemenea,
dispoziţiile art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă au
fost analizate prin Decizia nr. 1.186 din 6 noiembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, fiind
declarate, de asemenea, constituţionale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în
deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta
cauză.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 377
alin. 2 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă,
Curtea constată că autorul nu motivează excepţia de
constituţionalitate invocată, nerespectând exigenţele art. 10
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată. Având în vedere practica
Curţii în astfel de situaţii, excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 377 alin. 2 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de
procedură civilă urmează să fie respinsă ca
inadmisibilă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 alin. 1,
art. 317 alin. 1, art. 318 alin. 1, art. 319 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Lucia Georgeta Badiu în Dosarul nr.
46.054/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. 2 şi ale
art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi
instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae