DECIZIE   Nr. 164 din 22 mai 2001

referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, modificata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 492 din 23 august 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Maria Bratu        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, modificata, exceptii ridicate de Societatea Comerciala "CELCO" - S.A. in dosarele nr. 10.826/2000, nr. 10.827/2000, nr. 10.828/2000 si nr. 10.829/2000 ale Judecatoriei Constanta.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiilor, prin reprezentant, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, precum si faptul ca acestea au acelasi autor, ridica din oficiu problema conexarii dosarelor. Partea prezenta nu se opune conexarii, avand in vedere identitatea de obiect a cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt indeplinite conditiile legale in vederea conexarii. Curtea, in temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, si ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor.
    Autorul exceptiilor solicita admiterea acestora pentru motivele invocate in concluziile scrise depuse in sustinerea acestora.
    Reprezentantul Ministerului Public considera ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale. In consecinta, se solicita respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 15 ianuarie 2001 Judecatoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992, modificata, exceptii ridicate de Societatea Comerciala "CELCO" - S.A. in dosarele nr. 10.826/2000, nr. 10.827/2000, nr. 10.828/2000 si nr. 10.829/2000 ale acelei instante.
    In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate autorul acestora sustine ca art. 7 din Legea nr. 85/1992, incalca dispozitiile art. 41 din Constitutie, care prevad garantarea si ocrotirea proprietatii private. Textul de lege criticat pentru neconstitutionalitate prevede vanzarea caminelor de nefamilisti, ceea ce lezeaza dreptul de dispozitie al proprietarului care, in speta, este o societate comerciala cu capital integral privat.
    Judecatoria Constanta, exprimandu-si opinia, considera ca textul criticat este constitutional intrucat nu incalca dispozitiile art. 41 si 135 din Constitutie.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca exceptiile de neconstitutionalitate sunt nefondate, facand referire si la deciziile pronuntate de Curte cu privire la constitutionalitatea textului de lege criticat.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera exceptiile de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiate, intrucat textul de lege criticat instituie o limitare legala a dreptului de proprietate exercitat de unitatile economice sau de societatile comerciale asupra acestor locuinte, indiferent daca acestea au capital integral privat sau de stat. Aceasta limitare este justificata din punct de vedere social si moral, chiriasii contribuind la construirea acestor locuinte, iar statul avand obligatiile constitutionale de a asigura conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii si pentru un trai decent. In concluzie, se considera ca se impune respingerea exceptiei, invocandu-se in acest sens jurisprudenta Curtii.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor si cel al Guvernului, rapoartele intocmite in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, cu modificarile ulterioare, text care, la data sesizarii Curtii, are urmatorul cuprins: "Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decat locuintele de interventie, vor fi vandute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
    De asemenea, vor fi vandute la cerere, in conditiile prevederilor alin. 1 si cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de inchiriere si locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut regiilor autonome, institutiilor si societatilor cu capital de stat, mixt sau privat, care si-au incetat existenta dupa aceasta data sau, dupa caz, au devenit, prin reorganizare, unitati economice sau bugetare de stat.
    Locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut societatilor cu capital privat sau mixt vor fi vandute in conditiile de evaluare, de achitare integrala sau in rate a pretului si de exceptare de la vanzare, prevazute in Legea nr. 112/1995.
    Evaluarea si vanzarea locuintelor prevazute la alin. 1 si 2 si la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au incheiat contracte de vanzare-cumparare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor face in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficientii de uzura din Decretul nr. 93/1977, la un pret indexat in functie de cresterea salariului minim brut pe tara la data cumpararii, fata de cel existent la data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/1992.
    Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
    Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sunt angajatii unitatilor proprietare.
    Locuintele de interventie, in sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta, permanenta sau in caz de urgenta, in cadrul unitatilor. Aceste locuinte nu se vand.
    Unitatile economice sau bugetare pot sa detina si sa construiasca din fonduri proprii locuinte de serviciu, destinate inchirierii salariatilor acestora, cu contract de inchiriere accesoriu la contractul de munca. Modul de administrare si eventuala instrainare a acestor locuinte se vor stabili de consiliile de administratie, respectiv de conducerile unitatilor.
    Locuintele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialisti sau personalului Ministerului de Interne, nu se vand."
    In sustinerea exceptiilor autorul acestora a invocat incalcarea dispozitiilor art. 41 din Constitutie, prin care se prevede ca proprietatea privata este garantata si ocrotita de lege.
    Tinandu-se seama de aceasta precizare a autorului exceptiilor, rezulta ca in realitate acesta nu a inteles sa invoce art. 41 in intregime, ci numai dispozitiile alin. (1) si cele ale tezei intai a alin. (2) al art. 41 din Constitutie, care au urmatorul cuprins: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular [...]."
    Asupra textului de lege criticat prin exceptia de neconstitutionalitate ridicata in cauza de fata Curtea s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, cum ar fi, de exemplu: Decizia nr. 46 din 23 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 29 aprilie 1999; Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000; Decizia nr. 128 din 4 iulie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000; Decizia nr. 137 din 11 iulie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000. Prin aceste decizii Curtea a statuat ca dispozitiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, modificata, sunt constitutionale, retinand in esenta ca prin aceste dispozitii se introduce o limitare legala a dreptului de proprietate, constand in posibilitatea fiecarui chirias de a cumpara locuinta, limitare conforma cu dispozitiile art. 41 din Constitutie si care da expresie totodata exigentei cuprinse in art. 43 alin. (1) si in art. 134 alin. (2) lit. f) din Constitutie cu privire la obligatia statului de a crea conditii necesare pentru cresterea calitatii vietii si, mai ales, de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
    In acelasi timp s-a apreciat ca dispozitia criticata reprezinta "o norma de justitie sociala, intrucat da posibilitatea chiriasilor sa cumpere locuintele la construirea carora au contribuit direct sau indirect in vechiul sistem statal-juridic". Pe aceasta baza s-a apreciat ca dispozitiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, modificata, "sunt nu numai conforme literei si spiritului art. 41 si 135 din Constitutie, ci si legitimate din punct de vedere economic, social si moral".
    Avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutiile, cat si considerentele cuprinse in deciziile anterioare au deplina valabilitate si in prezenta cauza. Asa fiind, exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in cauza de fata urmeaza sa fie respinse.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, modificata, exceptii ridicate de Societatea Comerciala "CELCO" - S.A. in dosarele nr. 10.826/2000, nr. 10.827/2000, nr. 10.828/2000 si nr. 10.829/2000 ale Judecatoriei Constanta.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 mai 2001.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu