DECIZIE Nr.
1626 din 16 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 129 din 21 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Mihaela Senia Costinescu -
magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată de Dan Constantin Popescu în Dosarul nr. 2.047/231/2010
al Judecătoriei Focşani.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în
acest sens jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 2.047/231/2010, Judecătoria Focşani a sesizat Curtea
Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dan
Constantin Popescu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile art. 29 din Legea fondului funciar
nr. 18/1991 contravin art. 44 din Constituţie, art. 1 din primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
deoarece permit restabilirea situaţiei anterioare chiar şi în ipoteza în care
debitorul executat, spre deosebire de titularul dreptului de proprietate asupra
bunului, nu poate justifica niciun titlu de proprietate asupra imobilului din
care a fost evacuat. De asemenea, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile
legale criticate contravin şi art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie şi
art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, întrucât nesocotesc dreptul la apărare şi la un
proces echitabil.
Judecătoria Focşani apreciază
că prevederile art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt
constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în
deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie
1998, textul de lege având următorul cuprins: „(1) Construcţiile
agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte
asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de producţie
desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare
utilizării lor normale, plantaţiile de vii şi pomi şi animalele devin
proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică,
dacă se vor înfiinţa.
(2) Drepturile foştilor cooperatori asupra bunurilor
prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporţional cu
suprafaţa de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de
producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste
drepturi ca aport în natură la noua asociaţie.
(3) Foştilor cooperatori care nu devin membri ai
acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota
valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie,
dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creanţelor se va face de
către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de
lichidare.
(4) In cazul în care nu s-au constituit asemenea
asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin
licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din preţul
realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de
producţie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi
pomi, care vor fi atribuite foştilor cooperatori.
(5) In termen de 9 luni de la desfiinţarea
cooperativei agricole de producţie, se vor stabili drepturile băneşti ce revin
fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită
potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Foştii membri cooperatori vor primi cota
cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proporţional cu
suprafaţa de teren adusă în cooperativa agricolă de producţie, în echivalent
arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.
(7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vând
în termen de un an de la data desfiinţării cooperativei agricole de producţie,
trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde
acestea sunt situate, fără nicio despăgubire, şi în administrarea primăriilor.
(8) Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a
atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodăreşti şi de
industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie,
dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi
desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de
primării, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operaţiunilor de
lichidare.
(9) Construcţiile afectate unei utilizări sociale
sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea
comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi în administrarea primăriilor."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în
art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24
privind dreptul la apărare şi art. 44 care consacră dreptul de proprietate,
precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din primul Protocol
adiţional la convenţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu contravin prevederilor
constituţionale, ele instituind reguli relative la dreptul de proprietate al
membrilor asociaţiilor de tip privat şi foştilor membri cooperatori, fără a
îngrădi în vreun fel liberul acces la justiţie. Nici dreptul de proprietate nu este
încălcat prin textul legal criticat, întrucât legiuitorul este îndrituit să
stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate, inclusiv în ceea ce priveşte modalităţile de restituire, astfel
încât acestea să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele
particulare legitime ale altor subiecte de drept. De altfel, Curtea s-a mai
pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege criticat, statuând (de
exemplu, prin Decizia nr. 20 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 aprilie 2004, sau prin Decizia nr. 46 din 14 martie 2000, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000) că acesta este constituţional.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în deciziile evocate îşi păstrează valabilitatea
şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată de Dan Constantin Popescu în Dosarul nr. 2.047/231/2010 al
Judecătoriei Focşani.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Mihaela Senia Costinescu