DECIZIE Nr.
1609 din 26 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147 si art. 215 1 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 22 ianuarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Acsinte Gaspar
-judecător
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Petre
Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Marinela Mincă -
procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 şi 2151
din Codul penal, excepţie ridicată de Alexandru Crişan în
Dosarul nr. 3.211/190/2005 al Judecătoriei Bistriţa.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere ca fiind inadmisibilă a
excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece se solicită
completarea textelor de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 11 mai 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 3.211/190/2005, Judecătoria Bistriţa a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 147 şi art. 2151 din Codul penal, excepţie
ridicată de Alexandru Crişan într-o cauză privind
săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi de
delapidare.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate
sunt neconstituţionale, deoarece, definind într-un sens prea larg
noţiunea de funcţionar, fac posibilă tragerea la răspundere
penală pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare a
administratorului unei societăţi comerciale care este şi unicul
acţionar al acesteia, adică proprietar al bunurilor
societăţii comerciale. Prin urmare, textele de lege criticate nu
exclud din categoria subiecţilor activi ai infracţiunii de delapidare
persoanele care săvârşesc fapta în legătură cu o
persoană juridică ai cărei unici acţionari sau
asociaţi sunt.
Judecătoria Bistriţa şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum
şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate
cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 147 şi art. 2151 din Codul
penal, având următorul cuprins:
- Art. 147: „Prin «funcţionar public» se
înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu
orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice
natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre
cele la care se referă art. 145.
Prin «funcţionar» se înţelege persoana
menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care
exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât
cele prevăzute în acel alineat.";
- Art. 2151: „Insuşirea, folosirea
sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori
pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau
le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.
In cazul în care delapidarea a avut consecinţe
deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate
susţine că prevederile de lege criticate încalcă
dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de
proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra
dispoziţiilor criticate din Codul penal, constatând că acestea nu
contravin prevederilor constituţionale, de exemplu, prin Decizia nr. 707
din 19 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 970 din 5 decembrie 2006.
In cauza de faţă însă autorul
excepţiei de neconstituţionalitate critică textele de lege din
Codul penal, deoarece acestea nu exclud din categoria subiecţilor activi
ai infracţiunii de delapidare persoanele care săvârşesc fapta în
legătură cu o persoană juridică ai cărei unici acţionari
sau asociaţi sunt.
Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Prin urmare, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 şi art. 2151
din Codul penal, astfel cum a fost formulată, urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 şi art. 2151
din Codul penal, excepţie ridicată de Alexandru Crişan în
Dosarul nr. 3.211/190/2005 al Judecătoriei Bistriţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 26 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean