DECIZIE Nr.
1607 din 9 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 teza întai din Legea notarilor
publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 si ale art. 269 alin. 1 teza
întai din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 82 din 1 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marieta Safta -
prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 teza întâi din Legea notarilor
publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 şi ale art. 269 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Virgil Pleşca în Dosarul nr.
23.183/245/2008 al Tribunalului Iaşi -Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde pentru autorul excepţiei
mandatarul acestuia, Laurenţiu Pleşca, lipsind celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă
asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei de
neconstituţionalitate, de renunţare la judecarea acesteia.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei
solicită repunerea pe rol a dosarului cauzei, în prezent suspendat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se poate
renunţa la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate odată ce aceasta a
fost invocată şi pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă
prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea nr. 97 Rs din 29 martie 2010,
pronunţată în Dosarul nr. 23.183/245/2008, Tribunalul
Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66
teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
şi ale art. 269 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Virgil Pleşca.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt
neconstituţionale deoarece, prin posibilitatea executării actelor notariale
fără controlul instanţei, se încalcă separaţia puterilor în stat şi liberul
acces la justiţie. In opinia autorului excepţiei, caracterul unitar al
procesului civil impune respectarea garanţiilor ce caracterizează dreptul la un
proces echitabil atât în faza judecăţii, cât şi a executării silite, cea mai
importantă dintre aceste garanţii fiind „dreptul la un tribunal" în sensul
art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Tribunalul Iaşi -
Secţia civilă apreciază că excepţia invocată este
neîntemeiată, arătând că prin reglementările criticate nu s-a adus atingere
dreptului la un tribunal sau accesului liber la justiţie, ci s-a asigurat un
climat de ordine, indispensabil
exercitării în condiţii optime a drepturilor constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
In ceea ce priveşte obiectul excepţiei se constată că
acesta îl constituie, cât priveşte normele din Codul de procedură civilă
criticate, numai dispoziţiile tezei întâi a art. 269 alin. 1. Prin urmare,
potrivit jurisprudenţei sale în materie, Curtea urmează să se pronunţe asupra
dispoziţiilor art. 66 teza întâi din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, şi ale art. 269
alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:
-Art. 66 teza întâi din Legea nr. 36/1995: „Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă
şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii
acesteia.";
- Art. 269 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură
civilă: „Hotărârile judecătoreşti vor fi învestite cu formula executorie,
dacă legea nu prevede altfel."
In opinia autorului excepţiei, prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind
separaţia puterilor în stat, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi
ale art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată mai întâi că nu poate fi primită cererea de renunţare formulată
de autorul acesteia, având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr.
47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează
la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de
procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea
procesului (...)". Excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie
de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor
reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţia asupra
excepţiei este de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate
nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi nu este susceptibilă de
acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea acesteia de către
partea care a ridicat-o.
In ceea ce priveşte criticile formulate în susţinerea
excepţiei, Curtea constată că asupra constituţionalităţii art. 66 din Legea nr. 36/1995 s-a mai pronunţat în
jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, reţinând următoarele: „Calificarea
actelor notariale care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind
titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu
celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept
fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că
autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o
formă specifică, acordului de voinţă al părţilor, aşa cum rezultă din chiar
încheierea de autentificare, care atestă prezenţa acestora în faţa notarului,
identificarea lor, precum şi luarea consimţământului fiecăreia, după ce i s-a
adus la cunoştinţă conţinutul înscrisului. In măsura în care actul autentificat
este pus în executare silită, potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de
procedură civilă, acesta poate face obiectul unei contestaţii la executare,
prilej cu care, dat fiind că
executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o
instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv
apărări de fond."
Cele statuate de Curte prin decizia menţionată sunt
valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Tot astfel, asupra dispoziţiilor art. 269 din Codul de
procedură civilă - raportate la principiul separaţiei puterilor în stat, Curtea
s-a pronunţat prin Decizia nr. 471 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 22 iunie 2007, respingând excepţia de
neconstituţionalitate invocată. De altfel, în prezenta cauză, autorul excepţiei
nu a formulat critici distincte cu privire la acest text de lege, invocarea sa
fiind numai în scopul de a susţine raţionamentul pe care îşi fundamentează
argumentarea cu privire la neconstituţionalitatea art. 66 teza întâi din Legea
nr. 36/1995.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 teza întâi din Legea notarilor
publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum şi ale art. 269 alin. 1
teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Virgil Pleşca în
Dosarul nr. 23.183/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta