Decizia Nr.1509 din 15.11.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom Aviation“ - S.A. din Otopeni în Dosarul nr. 46.403/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.777D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 46.403/3/CA/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom Aviation“ - S.A. din Otopeni într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc condiţii diferite în ceea ce priveşte termenele de prescripţie şi de asemenea stabilesc competenţa materială a unor instanţe diferite în soluţionarea aceloraşi speţe.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele legale criticate sunt conforme cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 şi art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, care au următorul conţinut:– Art. 39: „Termenul de prescripţie pentru introducerea cererii prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de prezenta lege, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea este de o lună de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa operaţiunii sau actul atacat ori de la data naşterii dreptului, cu excepţia cererilor privind executarea obligaţiilor prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni ale societăţilor comerciale privatizate, precum şi a celor în desfiinţarea acestor contracte cărora li se aplică termenul general de prescripţie.“;

– Art. 40 alin. (1): „Cererile prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de prezenta lege, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de celelalte legi speciale din domeniul privatizării ori se valorifică un drept conferit de acestea sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 21 - Accesul liber la justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 39 şi art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 690 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008. Curtea a reţinut cu acel prilej că susţinerile autorului excepţiei referitoare la crearea unei situaţii discriminatorii între diferitele părţi este neîntemeiată, deoarece, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, trebuie să se aplice acelaşi tratament juridic unor situaţii juridice egale sau similare. Or, în cazul de faţă, nu se poate susţine că persoanele fizice se află în aceeaşi situaţie juridică cu autorităţile publice, art. 16 alin. (1) din Constituţie prevăzând că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie datorată instituirii unui termen extrem de scurt de care persoanele private dispun pentru valorificarea drepturilor lor faţă de autorităţile publice implicate în privatizare, Curtea reţine că legiuitorul este liber să stabilească anumite termene de prescripţie, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale modificarea unor astfel de termene, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica prevederile supuse controlului. Referitor la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 137/2002, Curtea constată că prin Decizia nr. 655 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 27 august 2007, a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii de lege şi a reţinut că textul criticat reglementează competenţa şi procedura de judecată în domeniul privatizării, prin derogare de la dreptul comun, însă acest fapt este în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2). S-a arătat în decizia menţionată că textul de lege supus controlului de constituţionalitate prevede judecarea de urgenţă şi cu precădere a tuturor cererilor prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut de legislaţia din domeniul privatizării. Soluţionarea mai operativă a anumitor cauze ce prezintă un interes special nu afectează calitatea judecăţii, legalitatea şi temeinicia soluţiei ce se va pronunţa. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom Aviation“ - S.A. din Otopeni în Dosarul nr. 46.403/3/CA/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011. PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu