DECIZIE   Nr. 1498 din 18 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 82 din 1 februarie 2011

Augustin Zegrean                - preşedinte

Aspazia Cojocaru                -judecător

Acsinte Gaspar                    -judecător

Petre Lăzăroiu                     -judecător

Mircea Ştefan Minea           -judecător

Iulia Antoanella Motoc         -judecător

Ion Predescu                       -judecător

Puskas Valentin Zoltan        -judecător

Tudorel Toader                    -judecător

Daniela Ramona Mariţiu      - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Ion-Daniel Răuţă şi Marinela-Carmen Minea în Dosarul nr. 7.709/302/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, avocatul Florina Babii, cu delegaţie la dosar, fiind lipsă celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată. Preşedintele acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia, apreciind că art. 9 alin. (8) din Legea nr. 112/1995 contravine dispoziţiilor art. 16, 20, 44 şi 53 din Constituţie. In acest context, susţine că reglementarea criticată creează o situaţie discriminatorie, întrucât se face distincţia între interdicţia de vânzare stabilită în sarcina cumpărătorului chiriaş, faţă de eliminarea acestei interdicţii raportat la moştenitorii acestuia.

Avocatul autorilor excepţiei învederează faptul că, prin examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat prin Decizia nr. 79/2007, instituind posibilitatea executării silite a imobilelor vizate de textul de lege criticat, iar în practica judiciară, prin Decizia civilă nr. 5.499/2004 a aceleiaşi instanţe, s-au limitat efectele interdicţiei cu privire la constituirea de dezmembrăminte şi posibilitatea succesorilor de a vinde imobilul dobândit de autorii lor, fără a se respecta termenul de 10 ani.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 100/2005.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 11 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.709/302/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Ion-Daniel Răuţă şi Marinela-Carmen Minea într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că interdicţia de înstrăinare a imobilului, pentru o perioadă de 10 ani, constituie o încălcare a dreptului de proprietate, o restrângere a circulaţiei bunurilor şi o îngrădire a dreptului de dispoziţie a cetăţenilor asupra bunurilor proprietate privată. Totodată, s-a arătat că interdicţia instituită prin reglementarea criticată este în contradicţie atât cu normele europene în materie, cât şi cu alte texte de lege, precum art. 480 din Codul civil sau Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece nu conţine reglementări contrare normelor constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,  susţinerile  părţii   prezente,  concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, care prevăd că „Apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării."

In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, precum şi celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat instituie o incapacitate temporară de înstrăinare a locuinţelor ce au fost dobândite în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Astfel, potrivit art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995, chiriaşii care au cumpărat apartamentele ce nu s-au restituit în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile art. 9 alin. 1 din acelaşi act normativ, nu le pot înstrăina timp de 10 ani de la data cumpărării.

In acest sens, prin Decizia nr. 1.288 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 17 noiembrie 2009, Curtea a constatat că textul de lege criticat stabileşte această interdicţie temporară de înstrăinare, iar nerespectarea acestei dispoziţii legale imperative este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare.

Totodată, prin Decizia nr. 131 din 20 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 14 martie 2007, şi Decizia nr. 547 din 6 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 august 2006, Curtea a reţinut că interdicţia temporară de înstrăinare are în vedere bunul (locuinţa) şi reprezintă o limitare a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, şi anume dispoziţia, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De altfel, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul are dreptul de a institui o asemenea interdicţie temporară de înstrăinare, finalitatea legii criticate fiind tocmai aceea de a restricţiona eventualele operaţii speculative cu asemenea imobile achiziţionate în condiţii speciale, avantajoase pentru dobânditori.

Intrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare ajurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată în deciziile anterior menţionate, precum şi considerentele ce au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Ion-Daniel Răuţă şi Marinela-Carmen Minea în Dosarul nr. 7.709/302/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu