DECIZIE   Nr. 148 din 23 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 229 din 14 martie 2006

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu              - judecător

Aspazia Cojocaru                  - judecător

Constantin Doldur                 - judecător

Acsinte Gaspar                     - judecător

Kozsokar Gabor                    - judecător

Petre Ninosu                         - judecător

Ion Predescu                         - judecător

Marinela Mincă                     - procuror

Florentina Geangu                - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de Constantin Aluigheorghe în Dosarul nr. 3.861/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă şi contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind Garda Financiară Vrancea, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa CURŢII Constituţionale în această materie şi apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având  în  vedere  actele  şi   lucrările  dosarului,   reţine următoarele:

Prin Incheierea din 15 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.861/2005, Tribunalul Bacău - Secţia civilă şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de Constantin Aluigheorghe.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (8) din Constituţie. In acest sens apreciază că prezumţia dobândirii licite constituie una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului de proprietate, aşa încât, din această perspectivă, măsura confiscării este neconstituţională, întrucât prin textul legal dedus controlului „se dispune trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri dobândite licit şi a căror provenienţă se cunoaşte".

Tribunalul Bacău - Secţia civilă şi contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, în speţă, au fost confiscate cele 31 capete de bovine care au fost destinate să servească la săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, conform căruia constituie activităţi comerciale ilicite efectuarea de acte sau fapte de comerţ de natura celor prevăzute de Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de lege, respectiv obţinerea autorizaţiei legale care să-i permită contestatorului să desfăşoare un comerţ licit cu plata corespunzătoare a obligaţiilor fiscale.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa CURŢII Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. In acest sens, invocând jurisprudenţa CURŢII Constituţionale, şi anume deciziile nr. 56/1999, nr. 67/2000 şi nr. 261/2003, arată că „măsura confiscării, instituită de art. 6 din Legea nr. 12/1990, republicată, apare ca o măsură subsidiară dobândirii ilegale a unor bunuri şi se impune tocmai pentru că aceste bunuri au servit la săvârşirea contravenţiei, şi nu este urmarea faptului că averea ar fi fost dobândită ilicit".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991. Acest act normativ a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 243/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 18 decembrie 1998.

Dispoziţiile legale criticate au următoarea redactare: „Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) şi j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum şi sumele de bani şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei se confiscă şi se valorifică în condiţiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administraţiei publice centrale".

In motivarea excepţiei se invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (8) din Constituţie, al căror conţinut este următorul: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 12/1990 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 429 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Decizia nr. 76 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 9 martie 2004, şi Decizia nr. 191 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 4 iunie 2004, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, statuând că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 12/1990 sunt constituţionale.

Cu acele prilejuri Curtea a constatat că este nefondată susţinerea conform căreia măsura confiscării dispusă prin art. 6 din Legea nr. 12/1990 ar contraveni dispoziţiilor art. 44 alin. (8) din Constituţie, dat fiind că măsura la care se referă autorul excepţiei se întemeiază tocmai pe prevederile textului constituţional menţionat, care în alin. (9) prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii - situaţie în care se găsesc şi bunurile confiscate de la autorul excepţiei - pot fi confiscate în condiţiile legii.

De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în mod constant, în jurisprudenţa sa, că măsura confiscării unor bunuri, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât este consecinţa unor încălcări ale legii (în acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 56 din 13 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, Decizia nr. 67 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, precum şi Decizia nr. 261 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003).

Deoarece în speţă nu au fost invocate elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei CURŢII Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, excepţie ridicată de Constantin Aluigheorghe în Dosarul nr. 3.861/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă şi contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu