DECIZIE Nr.
1465 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 818 din 27 noiembrie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 186/221/2009 şi de Petre Isac în
Dosarul nr. 185/221/2009 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.777D/2009 şi nr. 2.339D/2009au
obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea Dosarului nr. 2.339D/2009 la Dosarul nr. 1.777D/2009, care
este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 7 aprilie 2009 şi 21 aprilie 2009,
pronunţate în dosarele nr. 186/221/2009 şi nr. 185/221/2009,
Tribunalul Hunedoara - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
42 alin. 4 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Pompiliu Bota şi Petre Isac.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la
justiţie, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil şi
art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie referitoare la Dreptul
la două grade de jurisdicţie în materie penală, deoarece hotărârea de
declinare a competenţei nu este supusă niciunei căi de atac nici măcar odată cu
fondul.
Tribunalul Hunedoara - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
sens în care mai arată că, potrivit art. 3851 alin. 2 din Codul de
procedură penală, încheierile pot fi atacate cu recurs odată cu sentinţa
atacată iar, potrivit art. 43 alin. 1 din acelaşi cod, când două instanţe îşi
declină competenţa, conflictul negativ de competenţă se soluţionează de
instanţa ierarhic superioară comună, aşa încât nu se poate susţine că este
afectat dreptul la un proces echitabil.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 42 alin. 4 cu denumirea marginală Declinarea de
competenţă din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Hotărârea
de declinare a competenţei nu este supusă apelului şi nici recursului."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorii excepţiei şi-au fundamentat critica nu pe conţinutul
dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, ci pe o omisiune
legislativă ce constă în imposibilitatea de a contesta hotărârea de declinare a
competenţei. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai
asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a
putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Aşa fiind, Curtea constată că prezenta excepţie este
inadmisibilă si urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 186/221/2009 şi de
Petre Isac în Dosarul nr. 185/221/2009 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru