DECIZIE Nr.
1459 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 si 209 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 850 din 8 decembrie 2009
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie
ridicată de Daniel George Ivancea în Dosarul nr. 92/233/2005 al Curţii de Apel
Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece, prin
critica formulată, autorul solicită modificarea textului contestat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 92/233/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicată de Daniel George Ivancea în
dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21, deoarece,
spre deosebire de infracţiunea prevăzută de art. 210 din Codul penal, textele
legale criticate, în mod nejustificat, nu permit aplicarea principiului
disponibilităţii şi în cazul furtului simplu ori calificat.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 208, cu denumirea marginală Furtul, şi art.
209, cu denumirea marginală Furtul calificat, ambele din Codul penal.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale contestate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 87 din 10 februarie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie
2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, reţinând
că prin conţinutul lor infracţiunile de furt şi de furt calificat se deosebesc
de infracţiunea de furt la plângerea prealabilă prevăzută de art. 210 din Codul
penal, astfel că, neexistând identitate de situaţii juridice, tratamentul
diferit nu constituie o discriminare în sensul avansat de autori. De altfel,
potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, reglementarea
infracţiunilor, pedepselor şi regimului de executare a acestora intră în
competenţa Parlamentului. Constituţia lasă astfel legiuitorului libertatea de a
reglementa această materie prin legi organice, în funcţie de imperativul
apărării sociale şi ţinând seama de toate celelalte principii consacrate prin
Legea fundamentală.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea
principiului referitor la accesul liber la justiţie, Curtea constată că este
nefondată, deoarece dispoziţiile art. 208 şi 209 din Codul penal nu limitează
în niciun fel posibilitatea vreunei persoane interesate de a se adresa
judecătorului pentru apărarea unui drept, unei libertăţi ori a unui interes.
In sfârşit, Curtea mai constată că autorul excepţiei
încearcă să supună controlului instanţei de contencios constituţional şi să
înfrângă prezumţia de constituţionalitate a art. 208 şi 209 din Codul penal,
prin raportarea acestora la art. 210 din acelaşi cod, pentru care operează
principiul disponibilităţii. Or, în numeroase rânduri, Curtea a statuat în
jurisprudenţa sa că nu poate fi primită motivarea fundamentată pe compararea
mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta
din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicată de Daniel
George Ivancea în Dosarul nr. 92/233/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru