DECIZIE Nr.
1447 din 4 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 20 din 10 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Iulia Antoanella Motoc -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Banca Transilvania S.A. -
Sucursala Braila în Dosarul nr. 155/44/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia
comerciala, maritima si fluviala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii
acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile
dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 martie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 155/44/2010, Curtea de Apel Galati - Sectia comerciala, maritima
si fluviala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei. Exceptia a fost ridicata de contestatoarea
Banca Transilvania S.A. - Sucursala Braila într-o cauza având ca obiect
solutionarea contestatiei în anulare a Deciziei nr. 686 din 14 decembrie 2009,
pronuntata de Curtea de Apel Galati, decizie prin care s-a respins recursul
declarat împotriva unei sentinte a Tribunalului Galati - Judecatorul-sindic, de
respingere ca tardiv introdusa a contestatiei formulate în baza art. 14 alin.
(8) din Legea nr. 85/2006.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile de lege
criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul
liber la justitie, precum si dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece
instituie posibilitatea ca, prin manopere nelegale, sa se blocheze accesul la
justitie al uneia dintre partile care contesta legalitatea unei hotarâri a
adunarii creditorilor. In acest sens, arata ca a depus o contestatie împotriva
hotarârii adunarii creditorilor, în termen de 5 zile de la data la care a luat
cunostinta de continutul acesteia, si anume data depunerii de catre
administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor la
dosarul instantei, acest proces-verbal nefiindu-i comunicat. Potrivit textului
de lege criticat, ar fi trebuit sa o depuna în 5 zile de la data adunarii
creditorilor.
Prin urmare, creditorii care au lipsit motivat de la
adunarea creditorilor pierd dreptul de a formula contestatie, din cauza faptei
culpabile a administratorului/lichidatorului judiciar „caruia i se acorda
posibilitatea de a ocoli respectarea legalitatii si de a-si acoperi propriile
nereguli". In acest context, dreptul concret si efectiv de a ataca o
hotarâre a adunarii creditorilor pe motiv de nelegalitate este transformat
într-un drept teoretic si iluzoriu, din pricina exclusiva a altei parti, ceea
ce reprezinta o restrângere a accesului liber la justitie si a dreptului la
aparare, fiind nejustificata si fiind în afara cazurilor expres si limitativ
prevazute de art. 53 din Constitutie.
Curtea de Apel Galati - Sectia comerciala, maritima
si fluviala considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece instituirea unui termen
pentru contestarea de catre creditori a hotarârii adunarii creditorilor nu
înseamna negarea accesului lor la justitie, ci, dimpotriva, este o garantie a
respectarii drepturilor lor concordante în cadrul unei proceduri ce se doreste,
în viziunea legiuitorului, a fi una transparenta, echidistanta si, mai ales,
urgenta.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciaza
ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca
acestea nu contravin principiului liberului acces la justitie si nici dreptului
la un proces echitabil, deoarece exercitarea unui drept de catre titularul sau
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevazut de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigente, între care si stabilirea unor termene, dupa a
caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila. In plus,
scopul Legii nr. 85/2006 este instituirea unei proceduri colective pentru
acoperirea cu celeritate a pasivului debitorului aflat în insolventa.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispozitii
introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 173/2008 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei,
ordonanta publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26
noiembrie 2008.
Textul de lege criticat are urmatorul continut: „Cererea
prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la
data adunarii creditorilor si va fi solutionata în camera de consiliu, cu
citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa
caz, a lichidatorului si a creditorilor. In cazul în care a fost constituit
comitetul creditorilor, va fi citat si presedintele acestuia."
Alin. (7), la care face referire textul de lege
criticat, are urmatorul cuprins: „Hotarârea adunarii creditorilor poate fi
desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor
care au votat împotriva luarii hotarârii respective si au facut sa se
consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea
creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit
motivat de la sedinta adunarii creditorilor."
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile de lege
mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 privind accesul
liber la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor
drepturi sau al unor libertati, precum si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca dispozitiile de lege nu fac altceva decât sa raspunda caracterului
specific al procedurii insolventei, care presupune aplicarea principiului
celeritatii în vederea reîntregirii activului debitorului si satisfacerii creantelor
creditorilor.
Potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie,
legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili normele privind procedura de
judecata, putând institui prevederi speciale în vederea reglementarii unor
situatii deosebite. In acelasi sens este si jurisprudenta constanta a Curtii
Constitutionale, care, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicata
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a
statuat ca instituirea unor proceduri speciale, tinând cont de specificul
procedurii insolventei, nu poate fi privita ca aducând atingere dreptului la
aparare sau dreptului la un proces echitabil.
Este indubitabil faptul ca, astfel cum rezulta si din
jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale protejeaza
drepturi concrete si efective, nu teoretice sau iluzorii (a se vedea Hotarârea
din 13 mai 1980 din Cauza Artico împotriva Italiei, precum si
jurisprudenta mai recenta a Curtii de la Strasbourg, de exemplu, Hotarârea din
2 septembrie 2010 din Cauza Mincheva împotriva Bulgariei).
Curtea constata însa ca în cazul de fata nu este vorba
despre o îngradire a accesului liber la justitie, care ar rezulta din
dispozitiile de lege criticate, ci blocarea accesului efectiv la justitie ar fi
consecinta nerespectarii prevederilor legale de catre administratorul judiciar
care nu a depus la dosar - asa cum sustine autorul exceptiei de
neconstitutionalitate - procesul-verbal al adunarii generale, astfel încât
acest act sa poata fi cunoscut de catre creditorii care au lipsit motivat de la
sedinta acestei adunari si, în consecinta, sa poata fi contestat în 5 zile de
la data adunarii, asa cum prevede textul de lege criticat. Potrivit art. 14 alin.
(6) teza a doua din Legea nr. 85/2006, „Procesul-verbal va fi depus, prin
grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen
de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor." Or,
examinarea legalitatii procedurii si a actelor administratorului judiciar sau
lichidatorului se face de catre judecatorul-sindic, care, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 85/2006, vegheaza la respectarea legalitatii procedurii.
Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din acest act normativ, atributiile
judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii
administratorului judiciar si/sau al lichidatorului, iar pentru motive
temeinice judecatorul-sindic poate înlocui, prin încheiere, administratorul
judiciar sau lichidatorul.
Prin urmare, Curtea constata ca prevederile de lege
criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind
accesul liber la justitie si nici celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Referitor la dispozitiile art. 53 din Legea
fundamentala, Curtea observa ca nu ne aflam în ipoteza restrângerii
exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertati prin dispozitiile de lege
criticate si, prin urmare, aceasta norma constitutionala nu este aplicabila în
cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Banca Transilvania S.A. -
Sucursala Braila în Dosarul nr. 155/44/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia
comerciala, maritima si fluviala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 4 noiembrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean