DECIZIE Nr.
1446 din 4 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 si art. 100 alin. 1 din Legea
notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 55 din 21 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 şi art. 100 alin. 1
din Legea notarilor publici si a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie
ridicată de Ileana Ruxandra 'Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr.
92/2010) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu
minori şi de familie.
La apelul nominal răspunde avocatul Ioan-Gheorghe Bârsan
din Baroul Bucureşti, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, cu
împuternicire avocaţială depusă în şedinţă, lipsă fiind celelalte părţi, faţă
de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care
solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, şi depune concluzii
scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia
a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea '
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 881 şi art. 1002 alin. 1 din Legea notarilor
publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995". Excepţia a fost ridicată de recurenta pârâtă Ileana Ruxandra
Theodorescu în cadrul soluţionării recursului împotriva deciziei civile nr.
1.070A din 13 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a
III-a civilă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 46 privind dreptul
la moştenire, deoarece posibilitatea atacării actelor notariale de cei care se
consideră vătămaţi, fără ca aceasta să fie limitată în timp, fără a se stabili
un termen, în concordanţă cu dispoziţiile privitoare la prescripţie, conduc la
instabilitatea circuitului civil şi a ordinii constituţionale de drept. In
acelaşi sens arată că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp şi
că „persoanele care s-au adresat unui notar public în termenul legal defipt de
art. 700 alin. 1 din Codul civil, trebuie să se preocupe şi de dezbaterea
succesiunii într-un anumit termen"; pe de altă parte, arată că cei care au
respectat termenele impuse de legiuitor şi au obţinut un certificat de
moştenitor „nu pot sta sub semnul incertitudinii, ori de câte ori apare cineva
care putea să-şi facă cunoscută prezenţa". In final, susţine că se impune
o limitare în timp a posibilităţii de atacare a unui act care stabileşte drepturile moştenitorilor, într-un termen
rezonabil de la data decesului, în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 700 din
Codul civil, în mod contrar, perturb'ându-se ordinea constituţională.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi de familie consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece nulităţile actelor
juridice nu sunt întotdeauna prescriptibile extinctiv. Pe de altă parte,
conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, fără
ca aceasta să deroge de la principiul constituţional al garantării dreptului la
moştenire. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la
imprescriptibilitatea unor drepturi consfinţită ca regulă de legislaţia civilă.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilirea
duratei termenului de prescripţie extinctivă constituie o materie care intră în
competenţa legiuitorului, iar neprevederea unui termen în care să se poată
exercita acţiunea pentru anularea unor acte notariale reprezintă o omisiune
legislativă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl
constituie prevederile „art. 881 şi art. 1002 alin. (1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Curtea
observă însă că în cuprinsul Legii nr. 36/1995 nu există art. 881 şi art. 1002 alin. (1) şi, prin urmare, reţine
că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art.
88 şi art. 100 alin. (1) din Legea notarilor publici si a activităţii notariale
nr. 36/1995.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 88: „Cei care se
consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor
pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor
lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească,
certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de
moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.
In cazul anulării certificatului de moştenitor,
notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătoreşti
definitive şi irevocabile. In acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine
obligaţia de a trimite la biroul notarului public competent în soluţionarea
cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul
notarial, dacă a fost cerut în timpul judecăţii.";
-Art. 100 alin. 1: „Actele
notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune
în anulare la instanţa judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului
de procedură civilă."
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege
menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 46 privind dreptul la
moştenire.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu art. 100 alin. 1 din Legea nr.
36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc şi pot fi
atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la
instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Totodată, art. 88 alin. 1 din aceeaşi lege reglementează posibilitatea oricărei
persoane interesate de a se adresa instanţei de judecată în vederea anulării
unui certificat de moştenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu
încălcarea drepturilor sale.
Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituţie, legiuitorul este liber să stabilească competenţa şi procedura de
judecată, evident, cu respectarea celorlalte prevederi sau principii
constituţionale. In consecinţă, legiuitorul este în măsură atât să prevadă un
anumit termen în care să poată fi exercitată o acţiune în justiţie, cât şi să instituie imprescriptibilitatea
dreptului la acţiune. Mai mult, având în vedere tipul de interes - general sau
particular - ocrotit de norma a cărei nerespectare se sancţionează cu nulitatea
actului juridic, s-a instituit regula potrivit căreia acţiunea în nulitatea
absolută a actului juridic este imprescriptibilă, iar acţiunea în
anulabilitatea (sau nulitatea relativă) a actului juridic este prescriptibilă.
Prin urmare, susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate în sensul
că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp, în mod contrar
ajungându-se la instabilitatea circuitului civil şi a ordinii constituţionale
de drept, nu poate fi primită.
In ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor
art. 46 din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi
reţinută, deoarece, potrivit dispoziţiei constituţionale menţionate, „Dreptul
la moştenire este garantat", ceea ce înseamnă că orice persoană poate
dobândi pe cale succesorală, în condiţiile legii, un bun. Or, prin dispoziţiile
de lege nu se încalcă acest drept fundamental, ci, dimpotrivă, se dă eficienţă
garanţiei constituţionale ce protejează aptitudinea generală şi abstractă a
unei persoane de a se bucura de dreptul la moştenire. Raţiunea instituirii
acţiunii în anulare a certificatului de moştenitor de către cei care se
consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea acestuia o reprezintă tocmai
garantarea dreptului la moştenire.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 88 şi art. 100 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ileana Ruxandra
Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010) al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 4 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean