DECIZIE   Nr. 143 din 23 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 265 din 23 martie 2006

Ioan Vida                                -  preşedinte

Nicolae Cochinescu                -  judecător

Aspazia Cojocaru                    -  judecător

Constantin Doldur                   -  judecător

Acsinte Gaspar                       -  judecător

Kozsokar Gabor                     -  judecător

Petre Ninosu                           -  judecător

Ion Predescu                           -  judecător

Ion Tiucă                                 -  procuror

Maria Bratu                             -   magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Târgu Mureş.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele şi  lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 21 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 10.199/2004, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos într-un proces civil privind dezbaterea şi partajul unei succesiuni.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 728 din Codul civil contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 47 alin. (1) din Constituţie, cu motivarea că, atunci când instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de partaj succesoral ar trebui să ţină seama de starea materială a coproprietarilor şi să prevadă această situaţie.

Judecătoria Târgu Mureş consideră că excepţia este neîntemeiată, arătând că prevederile art. 728 consacră dreptul oricărei persoane de a pune capăt stării de indiviziune prin împărţeală judiciară.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale.

Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constituţionale, precizând că în realitate autorul excepţiei solicită modificarea şi completarea acestora.

Această solicitare însă excede competenţei Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Excepţia are ca obiect prevederile art. 728 din Codul civil, care au următoarea redactare: „Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.

Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. După trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."

Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private şi ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de asigurare a unui nivel de trai decent.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

Este de principiu că proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pură şi simplă. Sunt situaţii însă când proprietatea este afectată de modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate a proprietăţii o reprezintă proprietatea indiviză.

Această situaţie însă, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din cauza dificultăţii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea să poată lua sfârşit oricând şi în mod liber. In consecinţă, art. 728 din Codul civil dispune că „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el conţine o regulă ce se aplică la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi coproprietari să se poată opune, cu o singură excepţie, anume cea prevăzută de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni să rămână în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului.

Aşadar Curtea reţine că textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".

De altfel, analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea observă că pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este dedusă din nemulţumirea autorului excepţiei, deoarece atunci când instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de partaj succesoral, ar trebui să ţină seama de starea materială a coproprietarilor. In acest sens, Curtea constată că modalitatea efectivă prin care se realizează partajul succesoral este prevăzută de art. 6739 din Codul de procedură civilă, ce reglementează criteriile de care trebuie să ţină seama instanţa la formarea şi atribuirea loturilor.

Şi, în fine, referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 47 alin. (1), potrivit căruia „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent", Curtea constată că acest text nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Târgu Mureş. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu