DECIZIE Nr.
143 din 23 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 265 din 23 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca
nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 21 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 10.199/2004, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728
din Codul civil, excepţie ridicată de
Paraschiva Soos într-un proces civil privind dezbaterea şi partajul unei succesiuni.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 728 din
Codul civil contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 47 alin. (1) din Constituţie, cu motivarea că, atunci când instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de partaj succesoral ar trebui să ţină seama de starea
materială a coproprietarilor şi să prevadă această situaţie.
Judecătoria Târgu Mureş consideră că excepţia este neîntemeiată, arătând că prevederile
art. 728 consacră dreptul oricărei persoane de a pune capăt stării de indiviziune prin împărţeală judiciară.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia este
neîntemeiată, întrucât textul
de lege criticat conţine
suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind
constituţionale, precizând că în realitate autorul excepţiei solicită modificarea şi
completarea acestora.
Această
solicitare însă excede
competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Excepţia
are ca obiect prevederile art. 728 din Codul civil, care au următoarea redactare: „Nimeni nu poate fi
obligat să rămână în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.
Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii
pe termen de cinci ani. După trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea
drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 44
alin. (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private şi ale
art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de asigurare a unui nivel de trai decent.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.
Este de principiu că proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pură şi simplă. Sunt
situaţii însă când proprietatea este afectată de modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate a
proprietăţii o reprezintă proprietatea indiviză.
Această
situaţie însă, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din cauza dificultăţii de a se exercita toate atributele dreptului de proprietate. De
aceea, pentru asigurarea unei bune circulaţii a bunurilor şi
în interesul coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea să poată lua sfârşit
oricând şi în mod liber. In
consecinţă, art. 728 din Codul
civil dispune că „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el
conţine o regulă ce se aplică la toate indiviziunile, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi
coproprietari să se poată opune, cu o singură excepţie, anume cea prevăzută de alineatul 2, şi anume posibilitatea coproprietarilor de a conveni să rămână în indiviziune
pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului.
Aşadar
Curtea reţine că textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a
respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".
De altfel, analizând criticile de neconstituţionalitate şi argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea observă că pretinsa
neconstituţionalitate a
textului de lege criticat este dedusă din nemulţumirea
autorului excepţiei, deoarece
atunci când instanţa de
judecată pronunţă o hotărâre de partaj succesoral, ar trebui să ţină seama de starea materială a coproprietarilor. In acest sens, Curtea
constată că modalitatea efectivă prin care se realizează partajul succesoral este prevăzută de art. 6739 din Codul de procedură civilă, ce reglementează
criteriile de care trebuie să
ţină seama instanţa la
formarea şi atribuirea
loturilor.
Şi, în fine, referitor la
critica privind încălcarea
prevederilor art. 47 alin. (1), potrivit căruia „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi
de protecţie
socială, de
natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai
decent", Curtea constată că acest text nu este incident în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 728 din Codul civil, excepţie ridicată de
Paraschiva Soos în Dosarul nr. 10.199/2004 al Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu