DECIZIE Nr. 143 din 15 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin.
(1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite
in prizonieri
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 294 din 7 aprilie 2005
Ion Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, exceptie ridicata de Andrei Dombi
in Dosarul nr. 9.890/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de
contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Cauza se afla in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca inadmisibila, intrucat autorul exceptiei critica
modul in care instanta de judecata a interpretat si a aplicat dispozitiile
legale criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
9.890/2004, Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri.
Exceptia a fost ridicata de Andrei Dombi intr-o cauza ce are ca obiect
solutionarea recursului formulat impotriva Sentintei civile nr. 2.028/C din 25
mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.465/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia
comerciala si de contencios administrativ.
Din examinarea incheierii de sesizare si a notelor scrise ale autorului
exceptiei reiese ca, in concret, critica de neconstitutionalitate vizeaza
dispozitiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990,
referitoare la perioada de timp care constituie vechime in munca si care se ia
in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, pentru timpul in care acestea au fost private de libertate
in locuri de detinere in baza unor masuri administrative sau pentru cercetari
de catre organele de represiune.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate contravin art. 52 din Constitutie, precum si
reglementarilor internationale cuprinse in art. 4 pct. 2 si art. 5 pct. 1 si 5
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
De fapt, critica autorului exceptiei este indreptata impotriva modului in care
instanta de judecata a aplicat aceste dispozitii, precizand ca instanta de
judecata nu a reusit sa defineasca privarea de libertate in baza unor masuri
administrative si a actionat cu rea-credinta, neincluzand in sfera masurilor
administrative recrutarea si incorporarea intr-o unitate in vederea supunerii
la munca fortata.
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ
considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In
acest sens apreciaza ca Decretul-lege nr. 118/1990, cu modificarile si
completarile ulterioare, se refera la acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6
martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in
prizonieri si are un vadit caracter reparatoriu, definind drepturile ce se
cuvin si categoriile de cetateni care se bucura de acestea. De asemenea,
apreciaza ca sustinerea autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 1 lit. b) din actul normativ mai sus mentionat, fata de
prevederile art. 52 alin. (2) din Constitutie, nu are suport real, aratand
totodata ca "este posibil ca modalitatile represiunii politice sa se fi
manifestat in mai multe forme cu privire la diferiti cetateni, insa legea a
circumscris in mod exact categoria persoanelor care beneficiaza de drepturile
instituite prin Decretul-lege nr. 118/1990".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca, in ceea ce priveste exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr.
118/1990, in raport cu prevederile art. 52 din Constitutie, aceasta este
inadmisibila, intrucat "nu vizeaza compatibilitatea actului normativ
contestat cu dispozitiile constitutionale, ci interpretarea acestuia de catre
instanta sesizata cu actiunea in contencios administrativ introdusa de
reclamant".
Referitor la sustinerea privind contrarietatea dispozitiilor legale criticate
fata de art. 4 si 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, Guvernul considera ca aceasta este neintemeiata. In
final, arata ca dispozitiile art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 au mai fost
supuse controlului Curtii Constitutionale, care a statuat cu acele prilejuri,
prin decizii precum Decizia nr. 242/2003 si Decizia nr. 303/2003, ca acestea
sunt constitutionale.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale. In acest sens arata ca nu poate fi retinuta critica de
neconstitutionalitate a Decretului-lege nr. 118/1990, fata de art. 52 din
Constitutie, intrucat textele legale criticate nu aduc atingere sub nici un
aspect dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine, in
conditiile legii, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
anularea actului si repararea pagubei, cu atat mai mult cu cat dispozitiile
Decretului-lege nr. 118/1990 recunosc posibilitatea persoanelor interesate de a
formula contestatie impotriva deciziei emise de organele competente, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. In ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului-lege nr. 118/1990 fata de art.
4 si 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, se apreciaza ca acestea nu au incidenta in cauza.
Avocatul Poporului observa ca, in realitate, critica autorului exceptiei
vizeaza modul in care instanta de judecata a aplicat dispozitiile legale
criticate, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform
caruia Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de
interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar
Constitutiei.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a
fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu
incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori
constituite in prizonieri, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 118 din 18 martie 1998, cu modificarile ulterioare, dispozitii care au
urmatorul continut:
- Art. 1 alin. (1) lit. b): "(1) Constituie vechime in munca si se ia
in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda, in
functie de vechimea in munca, timpul cat o persoana, dupa data de 6 martie
1945, pe motive politice: [...]
b) a fost privata de libertate in locuri de detinere in baza unor masuri
administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune;".
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul
exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 52,
referitoare la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, potrivit
carora:
"(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea dispozitiilor cuprinse
in art. 4 pct. 2 si art. 5 pct. 1 si 5 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
- Art. 4 pct. 2: "Nimeni nu poate fi constrans sa execute o munca
fortata sau obligatorie.";
- Art. 5 pct. 1 si 5: "1. Orice persoana are dreptul la libertate si
la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia
urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale:
a) daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un
tribunal competent;
b) daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru
nesupunerea la o hotarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori
in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege;
c) daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata
autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a
banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede
in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa
savarsirea acesteia;
d) daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarata pentru
educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii
sale in fata autoritatii competente;
e) daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa
transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond;
f) daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane
pentru a o impiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva
careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare. [...]
5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in
conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in
concret, autorul exceptiei critica modul in care instanta de judecata a
interpretat si a aplicat dispozitiile legale criticate.
In acest context, motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste
textul de lege ca atare, ci interpretarea data acestui text. Cu privire la
acest aspect, prin Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, Curtea Constitutionala
a statuat ca, de principiu, nu intra in atributiile sale cenzurarea
interpretarii date de catre instantele judecatoresti unei dispozitii legale,
controlul judecatoresc realizandu-se exclusiv in cadrul sistemului cailor de
atac prevazut de lege. S-a apreciat, de asemenea, ca o asemenea ingerinta a
Curtii in activitatea de judecata ar fi neconstitutionala, fiind contrara
prevederilor art. 126 din Constitutie, potrivit carora justitia se infaptuieste
prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante
judecatoresti stabilite de lege.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d)
si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, exceptie ridicata de Andrei Dombi
in Dosarul nr. 9.890/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ingrid Alina Tudora