DECIZIE Nr.
1426 din 2 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si ale art. 299 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 72 din 27 ianuarie 2011
Augustin Zegrean -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale art. 299 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Ilie Ciortănescu în Dosarul nr. 36.352/3/2006 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă în ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 298 alin. (2) din Codul muncii şi ca neîntemeiată în
ceea ce priveşte prevederile art. 299 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 9 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 36.352/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări
sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii şi ale art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Ciortănescu într-o cauză având ca obiect
stabilirea răspunderii patrimoniale a acestuia.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 încalcă principiul efectivităţii juridice,
consacrat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care presupune
că reglementările adoptate de legiuitor trebuie să fie coerente, să evite
paralelismul legislativ şi să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi
libertăţile fundamentale. Arată că prin Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative s-a impus abrogarea
expresă directă, fiind exclusă abrogarea implicită. Or, reprezentând o normă cu
caracter abrogator implicit, textul de lege criticat contravine art. 1 alin.
(5) din Constituţie. In ceea ce priveşte art. 299 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, susţine că, prin neasigurarea dublului grad de jurisdicţie,
se nesocoteşte dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi dreptul de
acces liber la justiţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de
muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată, accesul la justiţie şi folosirea
căilor de atac realizându-se în formele şi condiţiile procedurale instituite
prin lege. Precizează că art. 3041 din Codul de procedură civilă stabileşte că recursul declarat
împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu
este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304, instanţa putând să
examineze cauza sub toate aspectele.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72
din 5 februarie 2003, şi cele ale art. 299 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, dispoziţii ce au următorul conţinut:
- Art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii:
„(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod
se abrogă:
(...)
- orice alte dispoziţii
contrare.";
- Art. 299 alin. 1 din Codul de
procedură civilă: „Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel,
precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin.
2 sunt aplicabile în mod corespunzător."
Autorul excepţiei consideră că textele de lege
criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi
(5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi
obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 73
alin. (3) lit. p) care impune reglementarea prin lege organică a regimului general
privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială şi art. 79 alin. (1)
referitor la atribuţiile Consiliului Legislativ. Invocă, de asemenea,
dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul acesteia critică dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prin prisma nerespectării normelor
de tehnică legislativă impuse de art. 62 alin. (1) şi art. 63 alin. (2) din
Legea nr. 24/2000, care se constituie, în opinia acestuia, într-o nesocotire a
dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie care stabileşte că şi
respectarea legilor este obligatorie. Curtea Constituţională nu are însă
competenţa de a verifica în ce măsură legiuitorul respectă, cu prilejul
elaborării diverselor acte normative, prevederile legale care îi reglementează
acest demers. Ca atare, astfel formulată, excepţia de neconstituţionalitate
este inadmisibilă, întrucât instanţa de contencios constituţional exercită
controlul de constituţionalitate numai prin raportare la dispoziţiile şi
principiile Constituţiei, aşa cum rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr.
47/1992.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 299 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, autorul excepţiei susţine că, prin neasigurarea
dublului grad de jurisdicţie, se nesocoteşte dreptul la apărare, dreptul la un
proces echitabil şi dreptul de acces liber la justiţie. Curtea constată că nu
poate reţine această critică. Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr.
1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că stabilirea regulilor de desfăşurare
a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a
legiuitorului. Acesta poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite,
reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor
procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul în
toate cazurile la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că procesul echitabil nu implică în
mod necesar existenţa mai multor grade de jurisdicţie şi posibilitatea
neîngrădită de exercitare a tuturor căilor de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilă,
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima
liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Ilie
Ciortănescu în Dosarul nr. 36.352/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
II. Respinge, ca neîntemeiată,
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 299 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al
aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu