DECIZIE Nr. 142 din 8 mai 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 si art.
24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 330 din 20 iunie 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 23 si art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Gheorghe Ciocau in Dosarul nr.
9.781/2000 al Judecatoriei Sectorului 1, municipiul Bucuresti.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei si Maria Dumitrescu, prin
mandatarul Sorin-Mugur Dumitrescu, constatandu-se lipsa celorlalte parti, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca dispozitiile art.
23 si ale art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, dispozitii care impun schimbul obligatoriu de locuinta, contravin
prevederilor constitutionale ale art. 16, 20, 22, 26, 43 si 54, precum si
prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale Pactului
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale.
Mandatarul celeilalte parti prezente solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, in legatura cu care apreciaza ca a fost ridicata pentru
tergiversarea solutionarii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind
nefondata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
9.781/2000, Judecatoria Sectorului 1, municipiul Bucuresti, a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 si
art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
exceptie ridicata de Gheorghe Ciocau intr-o cauza avand ca obiect evacuarea
acestuia prin schimb obligatoriu de locuinta, in temeiul dispozitiilor de lege
criticate.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate contravin dispozitiilor art. 16, 20, 22, 26, 43 si 54 din
Constitutia Romaniei, prevederilor art. 25 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, precum si dispozitiilor art. 9, 10, 11 si 12 din Pactul
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale. In
argumentarea exceptiei se sustine ca prin reglementarea in regim de ordonanta
de urgenta a raporturilor dintre chiriasi si proprietarii carora le-au fost
retrocedate imobilele "au fost create grave tensiuni sociale, fiind aduse
atingeri drepturilor constitutionale recunoscute persoanelor". Astfel, se
considera ca schimbul fortat de locuinte, stabilit prin dispozitiile art. 23 si
art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, incalca principiul
egalitatii cetatenilor in fata legii, aducand atingere si prevederilor unor
acte internationale la care Romania este parte si care consfintesc dreptul
persoanelor la securitate sociala, la asigurarea stabilitatii locuintei si
chiar dreptul la locuinta. Se mai arata ca normele criticate aduc "grave
atingeri dreptului la integritate fizica si psihica" al chiriasilor,
incalcandu-se in acest fel art. 22 din Constitutie. De asemenea, se sustine si
incalcarea prevederilor constitutionale referitoare la obligatia statului de a
lua masuri de protectie sociala reala spre a asigura cetatenilor un nivel de
trai decent.
Judecatoria Sectorului 1, municipiul Bucuresti, exprimandu-si opinia,
considera ca prevederile ordonantei respecta toate dispozitiile constitutionale
ce vizeaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa. In sustinerea acestui punct de
vedere se invoca jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale referitoare
la constitutionalitatea prevederilor de lege criticate, jurisprudenta care isi
mentine valabilitatea si in cauza de fata, deoarece nu au intervenit elemente
noi care sa justifice schimbarea acesteia.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor si concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
23 si art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, dispozitii al caror continut este urmatorul:
Art. 23
"(1) Proprietarii au dreptul sa ceara si sa obtina mutarea chiriasilor
din spatiile cu destinatia de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu.
(2) Pentru aceasta, proprietarul este obligat sa puna la dispozitie
chiriasului, cu contract de inchiriere, un alt spatiu cu destinatia de locuinta
in aceeasi localitate, sau intr-o alta localitate cu acordul chiriasului, cu
respectarea suprafetei locuibile minime de 15 mp persoana.
(3) Daca locuinta oferita in schimb este proprietatea altei persoane,
contractul de inchiriere se incheie de catre aceasta pentru un termen care nu poate
fi mai mic decat cel prevazut in contractul initial.";
Art. 24
"(1) Chiriasul nu este obligat sa se mute, daca in locuinta care i se
ofera in schimb nu i se asigura suprafata locuibila si numarul de camere la
care este indreptatit conform anexelor nr. 1 si 2 la prezenta ordonanta de
urgenta, dar nici nu poate pretinde o suprafata locuibila sau un numar de
camere mai mare decat cele la care este indreptatit potrivit prezentei
ordonante de urgenta sau decat cele pe care le detine cu chirie si nici
conditii mai bune de locuit decat cele pe care le are in locuinta din care
urmeaza sa se mute.
(2) Nu i se va putea cere chiriasului sa se mute intr-o locuinta insalubra
si nici sa accepte o locuinta lipsita de dependintele strict necesare - bucatarie,
baie, WC -, prevazute in contractul de inchiriere a locuintei din care urmeaza
sa se mute.
(3) Chiriasul nu va putea insa sa invoce, ca motiv al refuzului de a se
muta, faptul ca locuinta oferita este situata intr-un cartier periferic, ca
este mai putin confortabila datorita felului diferit de incalzire, ca nu are
scara de serviciu sau ca are dependintele in folosinta comuna, in masura in
care ii este asigurata utilizarea lor, ca nu are curte ori datorita etajului la
care se afla locuinta oferita in schimb.
(4) In cazul in care locuinta din care urmeaza sa se mute chiriasul are si
garaj, acesta poate fi evacuat si din garaj, chiar daca proprietarul nu ii
ofera chiriasului un alt garaj la schimb."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca aceste prevederi de
lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 20, 22, 26, 43 si 54,
dispozitii care prevad:
Art. 16
"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice,
fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
Art. 20
"(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile
cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
Art. 22
"(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si
psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de
tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.";
Art. 26
"(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala
si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca
drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.";
Art. 43
"(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de
protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la
asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte
forme de asistenta sociala prevazute de lege.";
Art. 54
"Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si
exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, de asemenea, ca
dispozitiile art. 23 si art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 incalca si art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului,
potrivit caruia: "1. Orice persoana are dreptul la un nivel de viata
corespunzator asigurarii sanatatii sale, bunastarii proprii si a familiei,
cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si
serviciile sociale necesare, are dreptul la asigurare in caz de somaj, de
boala, de invaliditate, vaduvie, batranete sau in alte cazuri de pierdere a
mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor imprejurari independente de vointa
sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii,
indiferent daca s-au nascut in cadrul sau in afara casatoriei, se bucura de
aceeasi ocrotire sociala."
In sfarsit, se sustine ca prin textele de lege criticate se incalca
prevederile art. 9, 10, 11 si 12 din Pactul international cu privire la
drepturile economice, sociale si culturale, prevederi care stabilesc:
Art. 9
"Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul pe care il are orice
persoana la securitate sociala, inclusiv asigurari sociale.";
Art. 10
"Statele parti la prezentul Pact recunosc ca:
1. O ocrotire si o asistenta cat mai larga cu putinta trebuie acordate
familiei, elementul natural si fundamental al societatii, in special pentru
intemeierea sa si in rastimpul cat are responsabilitatea intretinerii si
educarii copiilor care sunt in sarcina sa. Casatoria trebuie sa fie liber
consimtita de viitorii soti.
2. O ocrotire speciala trebuie acordata mamelor, intr-o perioada de timp
rezonabila, inainte si dupa nasterea copiilor. Mamele salariate trebuie sa
beneficieze, in decursul acestei perioade, de un concediu platit sau de un
concediu beneficiind de alocatii de securitate sociala adecvate.
3. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate in favoarea
tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de
filiatiune sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti
impotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura
a le dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata in primejdie sau de a
dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege.
Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de varsta sub care
folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin
lege.";
Art. 11
"1. Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul oricarei persoane
la un nivel de trai suficient pentru ea insasi si familia sa, inclusiv hrana,
imbracaminte si locuinta suficiente, precum si la o imbunatatire continua a
conditiilor sale de existenta. Statele parti vor lua masuri potrivite pentru a
asigura realizarea acestui drept si recunosc in acest scop importanta esentiala
a unei cooperari internationale liber consimtite.
2. Statele parti la prezentul Pact, recunoscand dreptul fundamental pe care
il are orice persoana de a fi la adapost de foame, vor adopta, individuale si
prin cooperare internationala, masurile necesare, inclusiv programe concrete:
a) pentru a imbunatati metodele de productie, de conservare si de
distribuire a produselor alimentare prin deplina utilizare a cunostintelor
tehnice si stiintifice, prin difuzarea principiilor de educatie in ce priveste
nutritia si prin dezvoltarea sau reforma regimurilor agrare, in asa fel incat
sa asigure cat mai bine punerea in valoare si utilizarea resurselor naturale;
b) pentru a asigura o repartitie echitabila a resurselor alimentare
mondiale in raport cu nevoile, tinand seama de problemele care se pun atat
tarilor importatoare, cat si tarilor exportatoare de produse alimentare.";
Art. 12
"1. Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul pe care il are
orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe
care o poate atinge.
2. Masurile pe care statele parti la prezentul Pact le vor adopta in
vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept vor cuprinde masurile
necesare pentru a asigura:
a) scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum
si dezvoltarea sanatoasa a copilului;
b) imbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei
industriale;
c) profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale
si ale altora, precum si lupta impotriva acestor maladii;
d) crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un
ajutor medical in caz de boala."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica dispozitiile art. 23 si
art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
sustinand, in esenta, ca schimbul obligatoriu de locuinta reglementat de aceste
texte contravine prevederilor constitutionale si internationale mentionate
anterior.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta,
urmeaza sa fie respinsa.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, in ansamblu, precum si unele
dintre articolele ei au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate,
iar Curtea, prin mai multe decizii, a statuat in sensul constitutionalitatii
lor. Astfel, prin Decizia nr. 88 din 4 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, respingand exceptia de
neconstitutionalitate in sustinerea careia se invocau, in esenta, aceleasi
argumente si incalcarea unora dintre textele constitutionale invocate si in
cauza de fata, precum si incalcarea art. 25 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, Curtea a retinut: prevederile ordonantei criticate nu
contravin principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat prin
art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece egalitatea intre cetateni nu
impiedica stabilirea unor restrictii sau limitari ale dreptului de proprietate,
iar cu privire la incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 20,
coroborate cu ale art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, s-a
statuat ca "Guvernul a avut in vedere tocmai apararea acestor drepturi
fundamentale ale omului, ratiunea adoptarii ordonantei fiind protectia
chiriasilor si prelungirea contractelor de inchiriere". De asemenea,
pentru aceste din urma argumente "Curtea retine ca nu au fost lezate nici
dispozitiile art. 43 alin. (1) din Constitutie, prin care se consacra obligatia
statului de a asigura cetatenilor un nivel de trai decent". S-a mai
retinut ca referirile la art. 54 din Constitutie sunt irelevante, intrucat nici
o dispozitie a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu pune in
discutie exercitarea cu buna-credinta a unor drepturi sau libertati
fundamentale.
Asa fiind, ca urmare a constatarii prin decizia mentionata a constitutionalitatii
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, in ansamblu, prin raportare la
unele dintre prevederile constitutionale si internationale despre care si in
prezenta cauza se pretinde ca au fost incalcate si intrucat nu au intervenit
elemente noi care sa determine reconsiderarea celor anterior statuate, rezulta
ca sunt constitutionale si prevederile art. 23 si art. 24 din ordonanta
criticata prin prezenta exceptie.
Sub un alt aspect Curtea Constitutionala constata ca prevederile art. 23 si
art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, reglementand
schimbul obligatoriu de locuinta, nu incalca, asa cum sustine autorul exceptiei
de neconstitutionalitate, art. 22 si 26 din Constitutie, deoarece acestea
cuprind dispozitii privind "Dreptul la viata si la integritate fizica si
psihica" si, respectiv, "Viata intima, familiala si privata". De
aceea si aceasta critica urmeaza sa fie respinsa.
In sfarsit, Curtea constata ca art. 9 - 12 din Pactul international cu
privire la drepturile economice, sociale si culturale, invocate, de asemenea,
in sustinerea neconstitutionalitatii art. 23 si art. 24 din ordonanta, nu
contin dispozitii pe baza carora sa se ajunga la interzicerea schimbului
obligatoriu de locuinta si, in consecinta, aceasta critica nu poate fi primita.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 si art.
24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
exceptie ridicata de Gheorghe Ciocau in Dosarul nr. 9.781/2000 al Judecatoriei
Sectorului 1, municipiul Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu