DECIZIE Nr.
1401 din 16 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 18 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj - Secţia civilă în
Dosarul nr. 1.158/337/2007, de Silier Josef Tibe'riu Victor în Dosarul nr.
6.093/325/2008 al Judecătoriei Timişoara şi de Yehezkel Gluck Gabriela Gizela,
Gluck Viorica, Hemo Gluck Adriana Graţiela, Friedman-Gluck Felix Paul şi
Spilberg Friedman Anita Eva în Dosarul nr. 318/176/2008 al Tribunalului Alba -
Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării
celor 3 dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul
excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public
apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr.
1.945D/2008 şi nr. 1.993D/2008 la Dosarul nr.
1.918D/2008, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în
acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 9 septembrie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.158/337/2007 al Tribunalului Sălaj - Secţia
civilă, prin Incheierea din 9 septembrie 2008, pronunţata în Dosarul nr.
318/176/2008 al Tribunalului Alba - Secţia civilă, şi prin Incheierea din 24
septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.093/325/2008 al Judecătoriei
Timişoara, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj - Secţia civilă, precum şi de Silier
Josef Tiberiu Victor, respectiv Yehezkel Gluck Gabriela Gizela, Gluck Viorica,
Hemo Gluck Adriana Graţiela, Friedman-Gluck Felix Paul şi Spijberg Friedman Anita Eva.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale,
încălcând prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) care consacră
principiul nediscriminării, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi
ale art. 44 referitoare la garantarea proprietăţii private. Astfel, in primul
rând, beneficiul legii reparatorii este subsumat întrunirii condiţiei
cetăţeniei române pentru persoana îndreptăţită să solicite reconstituirea
dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri
cu destinaţie forestieră, contravenind în această manieră principiului
nediscriminării consacrat de Legea fundamentală.
Tribunalul Alba - Secţia civilă şi Judecătoria Timişoara apreciază excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost
comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), al art. 2, 3,' 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992,'să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are
următorul conţinut: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum
şi foştii cetăţeni români care si-au redobândit cetăţenia română, indiferent
dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire
a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri
cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate,
dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de
familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru
terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura si în condiţiile
prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 11,
16, 18, 21, 44, 46, 51 şi 53.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate s-a
pronunţat prin Decizia nr. 630/2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 518
din 1 august 2007. Cu acel prilej s-a reţinut că dispoziţiile Legii nr. 18/1991
au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în
favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane
care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul
funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este
reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. In
acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptăţite a formula
cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48
stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetăţenii români
cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru foştii cetăţeni români care
si-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu
domiciliul în ţară. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii -
proprietatea funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către
foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra
terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat
-, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub
aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului,
condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a
dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetăţean român
reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţională.
Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din
Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor
de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează
cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept,
restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale.
Potrivit normei constituţionale, una dintre
modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de
către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea legală, ceea ce presupune
că aceştia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun
(art. 650 din Codul civil şi urm.), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o
lege specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii români.
Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea
dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în
vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate
invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea şi ocrotirea
constituţională a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtă
vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naşte
ulterior.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată, din oficiu, de Tribunalul Sălaj - Secţia civilă în Dosarul nr.
1.158/337/2007, de Silier Josef Tiberiu Victor in Dosarul nr. 6.093/325/2008 al
Judecătoriei Timişoara şi de Yehezkel Gluck Gabriela Gizela, Gluck Viorica,
Hemo Gluck Adriana Graţiela, Friedman-Gluck Felix Paul şi Spilberg Friedman
Anita Eva în Dosarul nr. 318/176/2008 al Tribunalului Alba - Secţia civilă.
Definitivă şi generai obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 16 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu