DECIZIE Nr. 140 din 8 mai 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin.
3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si
completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si a
dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 387 din 16 iulie 2001

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind
modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Galeriile Dragomir" - S.R.L. in Dosarul nr. 1.617/2000 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal se prezinta avocat Mirela Elian, pentru autorul
exceptiei, lipsind Ion Ciochina, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei si
constatarea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, precum si ale art. 79 alin. (1) din Legea
nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, deoarece aceste
dispozitii legale incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 15 alin.
(2), referitoare la neretroactivitatea legii civile, si pe cele cuprinse in
art. 128, referitoare la folosirea cailor de atac. In acest sens se arata ca
aceste dispozitii procedurale tranzitorii sunt retroactive, intrucat se aplica
si litigiilor aflate deja pe rolul instantelor de control judiciar. Astfel, in
speta, desi recursul impotriva deciziei pronuntate in apel de Tribunalul
Bucuresti a fost declarat la data de 3 noiembrie 1999, asadar anterior
adoptarii celor doua acte normative, urmeaza ca, potrivit textelor legale
criticate, acesta sa fie solutionat tot de tribunal, deci de instanta care a
solutionat si apelul, iar nu de curtea de apel, cum prevedeau dispozitiile
procedurale aplicabile la data depunerii recursului. Se invoca in sprijinul
acestor sustineri Decizia Curtii Constitutionale nr. 9 din 7 martie 1994, prin
care s-a statuat ca hotararea judecatoreasca este supusa conditiilor de fond si
forma existente la momentul pronuntarii, fara ca legea noua sa aiba vreo
inraurire asupra ei.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei, ca fiind
neintemeiata, mentionand ca textele de lege criticate au mai constituit
obiectul controlului de constitutionalitate, ocazie cu care Curtea
Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate. Se considera ca
in speta exceptia priveste aplicabilitatea dispozitiilor legale unor cauze
concrete. In final se apreciaza ca nu sunt incalcate prevederile art. 15 alin.
(2) din Constitutie, referitoare la neretroactivitatea legii civile, si nici
cele ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care se refera la "un recurs efectiv",
conditie care este indeplinita de textele de lege criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.617/2000,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si a dispozitiilor art.
79 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Galeriile Dragomir" -
S.R.L.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine in
esenta ca dispozitiile legale mentionate sunt contrare prevederilor art. 15
alin. (2) din Constitutie, deoarece reglementeaza o situatie tranzitorie in
care "doua cai de atac diferite - apelul si recursul - ambele fiind cai de
atac de reformare, sunt judecate de catre aceeasi instanta - tribunalul, ceea
ce se traduce, practic, prin aplicarea retroactiva a celor doua acte
normative".
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca
exceptia este intemeiata, apreciind ca "judecarea cauzelor de dreptul
muncii in recurs de catre acelasi tribunal, care a judecat si calea de atac a
apelului, incalca dreptul cetateanului de a fi judecat echitabil de o instanta
judecatoreasca superioara celei care a pronuntat hotararea atacata".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "situatia care face
obiectul exceptiei de fata nu reprezinta o problema de neconstitutionalitate,
ci una ce tine de corecta aplicare a legii in situatii tranzitorii".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179 din 11 noiembrie 1999
privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559
din 17 noiembrie 1999, precum si dispozitiile art. 79 alin. (1) din Legea nr.
168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, texte care au
urmatorul continut:
Art. IV alin. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999:
"Recursurile declarate sau aflate in curs de judecata vor fi trecute la
sectiile care judeca conflicte de munca si litigii de munca din cadrul
tribunalelor.";
Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor
de munca: "Hotararile instantei de fond sunt definitive."
Textul constitutional invocat ca fiind incalcat este art. 15 alin. (2),
care are urmatorul continut: "Legea dispune numai pentru viitor, cu
exceptia legii penale mai favorabile."
In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate (dispozitii
tranzitorii, determinate de aparitia noii reglementari a solutionarii
conflictelor de munca si a litigiilor de munca) incalca principiul
constitutional al neretroactivitatii legii civile, consacrat la art. 15 alin.
(2), prin aceea ca prevad ca recursurile declarate sau aflate in curs de
judecata sa fie solutionate de sectiile care judeca conflicte de munca si
litigii de munca din cadrul tribunalelor. Se considera ca, potrivit
"dispozitiilor art. 2 pct. 3 si art. 3 pct. 3 din Codul de procedura
civila, ale art. 15 alin. (2) din Constitutie, precum si ale Deciziei Curtii
Constitutionale nr. 9/1994, aceasta hotarare era supusa cailor de atac
prevazute de lege in momentul pronuntarii, respectiv apelul si recursul".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textele de
lege criticate nu incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie,
intrucat nici unul dintre aceste texte nu contine dispozitii cu caracter
retroactiv. Astfel, referitor la dispozitiile art. IV alin. 3 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 179/1999, Curtea observa ca, potrivit art. IX alin.
(1) din ordonanta, aceasta "[...] intra in vigoare la data publicarii ei
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor pct. 6 al
art. I, care se aplica dupa 90 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia"
si, prin urmare, dispozitiile art. IV alin. 3 nu pot fi considerate ca fiind
aplicabile anterior datei de 17 noiembrie 1999, data la care aceasta ordonanta
a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559. Totodata
dispozitiile Legii nr. 168/1999, inclusiv cele ale art. 79 alin. (1), au intrat
"[...] in vigoare la data de 1 ianuarie 2000", conform art. 90 din
aceeasi lege, deci ulterior publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.
De altfel asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 79 alin. (1) din
Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca Curtea
Constitutionala s-a mai pronuntat prin mai multe decizii prin care a respins
exceptiile de neconstitutionalitate (de exemplu, prin Decizia nr. 230 din 16
noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665
din 16 decembrie 2000, precum si prin Decizia nr. 53 din 20 februarie 2001 si
Decizia nr. 76 din 6 martie 2001, ambele publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 152 din 28 martie 2001). Prin aceste decizii s-a
retinut in esenta ca dispozitiile legale criticate, fiind reguli procedurale,
sunt de imediata aplicabilitate, fara a produce efecte retroactive.
Aceste considerente, precum si solutia pronuntata isi mentin valabilitatea
si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura sa determine
reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
In sfarsit, invocarea de catre autorul exceptiei a considerentelor Deciziei
Curtii Constitutionale nr. 9 din 7 martie 1994, ramasa definitiva prin Decizia
nr. 94 din 21 octombrie 1994, ambele publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994, referitoare la solutionarea
unei exceptii de neconstitutionalitate privind dispozitiile Legii nr. 59/1993,
nu are concludenta in cauza, deoarece dispozitiile legale criticate [art. 79
alin. (1) din Legea nr. 168/1999], desi elimina calea de atac a apelului, nu
influenteaza in nici un mod solutionarea recursului deja declarat in cauza
impotriva deciziei pronuntate de tribunal ca instanta de apel.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. 3
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si
completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si a
dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Galeriile Dragomir" - S.R.L. in Dosarul nr. 1.617/2000 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Marioara Prodan