DECIZIE Nr.
1398 din 16 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
Securitatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 79 din 11 februarie 2009
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie
ridicată de Dan Voiculescu în Dosarul nr. 22.502/3/CA/2008 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilierul
juridic Mihai Alexandru Ionescu, lipsind autorul excepţiei, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Partea prezentă susţine netemeinicia criticii de
neconstituţionalitate şi solicită Curţii respingerea excepţiei cu un atare obiect.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din data de 18 septembrie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 22.502/3/CA/2008, Tribunalul Bucureşti' - Secţia a
IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru
soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar
şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Dan Voiculescu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că obiectul cauzei la instanţa de fond îl
reprezintă contestaţia formulată, în temeiul art. 16 alin. (1) teza finală din
Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei
politice comuniste, împotriva Deciziei nr. 269/2006 a Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin care s-a respins contestaţia
împotriva Deciziei nr. 234/2006 a aceleiaşi instituţii.
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008, Legea
nr. 187/1999 a fost declarată ca fiind neconstituţională, în ansamblul său. Ca
efect al acestei decizii, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii,
care a abrogat expres Legea nr. 187/1999.
In temeiul art. 34 din ordonanţă, autorul excepţiei a
solicitat trimiterea dosarului spre competentă soluţionare Tribunalului
Bucureşti, care, la primul termen de judecată, are competenţa de a verifica
dacă părţile stăruie în continuarea judecăţii, iar în caz afirmativ, continuă
judecata potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, examinând cauza
sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate rămân valabile.
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 34 din
ordonanţă contravin art. 21 alin. (3) şi art. 24, 53, art. 124 alin. (2), art.
126 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie. Textul de lege contestat
are natura juridică a unei dispoziţii legale tranzitorii, menită să asigure
înlăturarea efectelor legii vechi, declarată ca fiind neconstituţională şi
abrogată, precum şi aplicarea imediată a legii noi proceselor aflate în curs de
judecată.
Situaţia-premisă pentru aplicarea acestui text este
următoarea: existenţa unei decizii prin care s-a reţinut calitatea de agent sau
colaborator al poliţiei politice comuniste, adoptată de Consiliul Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca urmare a finalizării procedurii de
cercetare şi anchetă efectuate în temeiul Legii nr. 187/1999, respectiv
formularea contestaţiei prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999
de către persoana cu privire la care s-a cerut verificarea, care are deci calitatea de reclamant.
In opinia autorului, dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale în măsura în care se interpretează că judecata continuă în
faţa instanţei competente fără ca aceasta să fie sesizată cu o acţiune în
constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, formulată de Consiliul
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin Direcţia juridică, ca
urmare a întocmirii notei de constatare cu privire la calitatea de lucrător sau
colaborator al Securităţii, conform procedurii instituite de art. 6 şi
următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Astfel, plenitudinea
de competenţă acordată instanţei de judecată de a tranşa în mod direct asupra
soluţiei adoptate de către o jurisdicţie extraordinară, declarată
neconstituţională, în lipsa unei sesizări formulate potrivit dispoziţiilor noii
legi, contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (3), art. 24, 53, art. 124 alin.
(2) art. 126 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Cu alte
cuvinte, jurisdicţia extraordinară exercitată de Consiliu şi de Colegiul
Consiliului îşi menţine în continuare efectele prin intermediul textului de
lege criticat, care prevede „continuarea judecăţii" în condiţiile în care
etapa preliminară a cercetării, esenţială cu privire la stabilirea calităţii de
lucrător sau colaborator al Securităţii, a fost viciată prin abaterile repetate
de la statutul constituţional al justiţiei.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal apreciază excepţia ca
fiind neîntemeiată, considerând că dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu contravin dispoziţiilor constituţionale
invocate de autorul excepţiei. Noul act normativ a fost adoptat ca urmarea a
pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2008, prin care vechea lege
a fost declarată neconstituţională. Având a pune în acord legea cu prevederile
Constituţiei, legiuitorul a instituit
o procedură judiciară pentru cauzele începute sub imperiul vechii legi,
reglementată în art. 34 din ordonanţă.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, cu următorul
conţinut: „Cauzele aflate pe rolul instanţelor civile la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit instanţelor de contencios
administrativ competente. Acestea, la primul termen de judecată, verifică dacă
părţile stăruie în continuarea judecăţii, iar în caz afirmativ continuă
judecata potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, examinând cauza
sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate rămân
valabile."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 21 alin. (3) privitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 care
garantează dreptul la apărare, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (2) cu privire la
înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia
înfiinţării de instanţe extraordinare şi art. 147 alin. (4) care consacră
efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, a constatat neconstituţionalitatea
dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea poliţiei politice comuniste, în ansamblul său, întrucât
jurisdicţia exercitată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii şi de Colegiul Consiliului reprezenta o jurisdicţie extraordinară,
iar natura juridică a organelor care o exercitau era cea a instanţelor
extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constituţia României.
Intr-un atare context, Curtea reţine că decizia de
constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă,
prin efectul acesteia legea declarată neconstituţională încetându-şi aplicarea
pentru viitor. Astfel, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, „Dispoziţiile
din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate
ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind
neconstituţionale sunt suspendate de drept".
Ca urmare a adoptării unei astfel de decizii,
legiuitorul a pus în acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Legii
fundamentale, adoptând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind
accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Dispoziţiile criticate de autorul excepţiei fac parte
din capitolul VI „Dispoziţii
finale şi tranzitorii" al ordonanţei şi au
fost adoptate pentru reglementarea situaţiei cauzelor aflate pe rolul
instanţelor civile la data intrării în vigoare a ordonanţei.
Curtea constată, potrivit principiului
neretroactivităţii legilor, că o lege devine obligatorie numai după publicarea
ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariţia unei alte legi, care o
abrogă în mod explicit sau implicit. A decide că prin dispoziţiile sale legea
nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, constituite
prin efectul actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se
încalce principiul constituţional al neretroactivităţii legii. Legea nouă este
însă aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor
modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor
efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.
Raportând cele arătate cu titlu principial la textul de
lege dedus controlului, Curtea constată că norma dă expresie principiului
neretroactivităţii, ceea ce impune concluzia că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Astfel, cauzele în curs de
judecată la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 se
trimit instanţelor de contencios administrativ competente, care, la primul
termen de judecată, verifică dacă părţile stăruie în continuarea judecăţii, iar
în caz afirmativ continuă judecata aplicând prevederile noii reglementări,
examinând cauza sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate
rămân valabile. Aşa fiind, susţinerile autorului excepţiei de
neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, o eventuală extindere a incidenţei
actului normativ asupra unor situaţii din trecut - pe care critica sa o
presupune - ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15
alin. (2) din Constituţie.
De altfel, a considera întemeiată o atare critică ar
însemna să negăm posibilitatea oricărei modificări a legislaţiei în vigoare,
întrucât, de fiecare dată, aceasta antrenează o modificare a regimului juridic
şi deci un tratament juridic diferit pentru persoane aflate, aşa cum consideră
autorul excepţiei, în situaţii identice, ceea ce,
desigur, este de neconceput.
Norma tranzitorie criticată este menită să asigure
exercitarea rolului activ al judecătorului, care va aprecia asupra
valabilităţii actelor şi lucrărilor efectuate sub imperiul legii vechi. In
virtutea principiului constituţional consacrat la art. 124 alin. (3), potrivit
căruia Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii", instanţa
este suverană în aprecierea utilităţii probelor propuse şi administrate de
părţi, pe baza cărora soluţionează cauza dedusă judecăţii. Prin urmare, nu se
poate susţine că autorul excepţiei nu beneficiază de garanţiile unui proces
echitabil şi de posibilitatea valorificării tuturor mijloacelor pe care le
implică exerciţiul dreptului la apărare.
De altfel, dispoziţia legală invocată fiind o normă de
procedură, este conformă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie,
potrivit cărora „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de
judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Faţă de obiectul de reglementare al normei deduse
controlului de constituţionalitate şi în raport cu susţinerile autorului
excepţiei, Curtea constată că dispoziţiile art. 53, referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, şi ale art. 126 alin. (5),
referitoare la interdicţia înfiinţării de instanţe extraordinare, din
Constituţie nu au relevanţă în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind
accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de
Dan Voiculescu în Dosarul nr. 22.502/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu