DECIZIE Nr.
1343 din 22 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) si alin. (2) si
art. 8 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea
tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale
din Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 844 din 7 decembrie 2009
Nicolae Cochinescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi
art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea
tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri
naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Vaidacom" - S.R.L, din Sângiorgiu de Mureş în Dosarul nr. 11.018/55/2008
al Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de
muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 11.018/55/2008, Tribunalul Arad - Secţia contencios
administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1
alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere
pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Vaidacom" - S.R.L, din Sângiorgiu de Mureş într-o
cauză civilă privind plângerea împotriva unui proces-verbal de contravenţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie răspunderea
contravenţională a unei persoane juridice pentru fapte comise de salariaţii
acesteia, fără a se putea reţine vinovăţia persoanei juridice în săvârşirea
faptei contravenţionale. Prin consecinţele sale, reglementarea atacată aduce
atingere atât desfăşurării activităţii normale a persoanei juridice, cât şi
patrimoniului acesteia.
Tribunalul Arad - Secţia contencios administrativ şi
fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi-a
exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 8 alin.
(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de
utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1
februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002,
cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art.1 alin. (1) lit. b) şi alin. (2): „(1) In
înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc
după cum urmează: [...] b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice
române care deţin vehicule înmatriculate în România sau în alte state, denumite
în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice
străine care deţin vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare
utilizatori strai ni. [...]
(2) Incepând cu data de 1 iulie 2002 se introduce
tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, denumit în
continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români şi străini
pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri
naţionale din România şi structurat în funcţie de perioada de parcurs şi de
staţionare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală
maximă autorizată (MTMA) şi de numărul de axe, după caz."
- Art.8 alin. (1): „Fapta de a circula fără a deţine
rovinieta valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în
art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, asupra dispoziţiilor criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002,
raportate la prevederile art. 44 din Constituţie, s-a pronunţat prin Decizia
nr. 836/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din
8 ianuarie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate
privată nu este un drept absolut, aşa încât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a
doua din Constituţie, conţinutul şi limitele acestuia sunt stabilite de lege.
Aşa fiind, nu se poate susţine că prin instituirea unei sancţiuni
contravenţionale în sarcina persoanelor fizice ori juridice se aduce atingere
dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenţiei
înseamnă diminuarea patrimoniului. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că
dispoziţiile de lege criticate nu conţin niciun fel de prevederi de natură a
afecta în vreun fel libertatea comerţului.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a
tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Vaidacom" - S.R.L, din Sângiorgiu de
Mureş în Dosarul nr. 11.018/55/2008 al Tribunalului Arad - Secţia contencios
administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 octombrie
2009.
PREŞEDINTE,
NICOLAE COCHINESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean