DECIZIE Nr. 134 din 23 aprilie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373,
376 si 377 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 469 din 1 iulie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Hitrom" - S.A. Vaslui in Dosarul
nr. 7.559/2001 al Judecatoriei Vaslui.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca fiind neintemeiata. Se arata ca, potrivit dispozitiilor art. 125
din Constitutie, stabilirea procedurii de judecata se face prin lege. Totodata
prevederile legale criticate nu contravin art. 21 din Constitutie, in
conditiile in care instanta poate dispune suspendarea executarii si in alte
cazuri decat cele prevazute la art. 300 alin. 1 din Codul de procedura civila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 7.559/2001,
Judecatoria Vaslui a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de
procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Hitrom"
- S.A. Vaslui intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei la
executare formulata de autorul exceptiei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
articolelor de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art.
21 si 24 privind accesul la justitie si, respectiv, dreptul la aparare.
In esenta, autorul exceptiei considera ca prin executarea unei hotarari
judecatoresti definitive se lipseste de continut institutia recursului,
intrucat, conform dispozitiilor legale criticate, existand posibilitatea
executarii unei hotarari judecatoresti definitive, partea recurenta poate
ajunge in situatia de faliment, desi a solicitat, potrivit legii, indreptarea
hotararii definitive pentru motivele prevazute de lege. Se apreciaza, totodata,
ca prin posibilitatea punerii in executare silita a unei hotarari definitive se
aduce atingere unor principii fundamentale ale procedurii civile, cum sunt
"principiul aflarii adevarului, al exercitarii drepturilor procesuale cu
buna-credinta, al interesului in promovarea unei actiuni sau exercitarea unei
cai de atac".
Judecatoria Vaslui apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de procedura civila este
neintemeiata, intrucat debitorul obligatiei stabilite prin hotararea
judecatoreasca are posibilitatea formularii unei cereri de suspendare a executarii
si, in cazul recursului, poate solicita instantei de judecata intoarcerea
executarii silite, conform art. 404^1 din Codul de procedura civila.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In fundamentarea acestui punct de vedere se arata ca textele criticate, care
vizeaza titlul executoriu, sesizarea organului de executare, competenta
acestuia si executarea silita, nu pot avea "consecinte asupra liberului
acces la justitie, deoarece partea are posibilitatea formularii cererii de
suspendare a executarii silite, precum si a exercitarii caii de atac a
recursului, in conditiile legii". De asemenea, se arata in continuare,
"in cazul desfiintarii titlului executoriu sau a insasi executarii silite,
legea prevede dreptul celui interesat la intoarcerea executarii si restabilirea
situatiei anterioare". Totodata Guvernul considera ca nu se poate sustine
nici incalcarea dreptului la aparare, intrucat in cadrul procedurilor prevazute
de lege partea interesata dispune de "o serie de mijloace si cai de
aparare impotriva pretentiilor partii adverse, sa conteste sustinerile acesteia
si sa probeze netemeinicia lor, elemente care intra in componenta dreptului la
aparare in sens larg".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
372, 373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins:
- Art. 372: "Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei
hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie
titlu executoriu.";
- Art. 373: "Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii
se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care
urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla
acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor
judecatorii, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care
functioneaza pe langa acestea.
Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face
executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.";
- Art. 376: "Se investesc cu formula executorie hotararile care au
ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum
si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii,
in cazurile anume prevazute de lege.
Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a
Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului
uneia din partile partase la actul autentic.
Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu
formula executorie se face la judecatoria sectorului III din Capitala
Romaniei.";
- Art. 377: "Sunt hotarari definitive:
1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau,
chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a
fost respinsa sau anulata;
3. hotararile date in apel;
4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
Sunt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotararile date in apel, nerecurate;
4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu
recurs."
Critica de neconstitutionalitate se bazeaza pe sustinerea potrivit careia
textele de lege mentionate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21
si 24 privind accesul liber la justitie si, respectiv, dreptul la aparare,
texte care au urmatorul cuprins:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
Din examinarea textelor de lege criticate pentru neconstitutionalitate
rezulta ca acestea reglementeaza titlurile executorii, intre care si hotararile
judecatoresti, care se investesc cu formula executorie, in cazul in care au
ramas definitive ori au devenit irevocabile, iar punerea lor in executare se realizeaza
de executorul judecatoresc, in conditiile prevazute strict de lege. In acelasi
timp prevederile art. 377 precizeaza care sunt hotararile definitive, precum si
cele irevocabile. In consecinta, aceste texte de lege stabilesc conditiile in
care, in urma judecatii unui litigiu, se poate realiza executarea silita a
obligatiei stabilite de instanta judecatoreasca fara ca prin aceasta sa se
aduca atingere dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei.
De altfel, in conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din
Constitutie, stabilirea procedurii de judecata, in care este inclusa si
procedura executarii silite, se face prin lege. Prin urmare, reglementarea
conditiilor in care hotararile definitive sunt executorii este o problema care
tine de optiunea legiuitorului. Cand a considerat necesar, legiuitorul a
prevazut, in mod limitativ, cazurile in care recursul suspenda executarea (art.
300 alin. 1 din Codul de procedura civila).
In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile legale criticate ar
fi contrare principiului liberului acces la justitie si celui al dreptului la
aparare, consacrate la art. 21 si 24 din Constitutie, Curtea constata ca si
aceasta este neintemeiata. Art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila prevede
posibilitatea instantei sesizate cu judecarea recursului de a dispune, la
cerere, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate "si in alte
cazuri decat cele la care se refera alin. 1", iar potrivit dispozitiilor
cuprinse in sectiunea a VI-a a Cartii V din Codul de procedura civila - art.
399 - 404 -, impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de
catre cei interesati sau vatamati prin executare. Totodata, pana la
solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea
silita, instanta competenta poate suspenda executarea. In acelasi timp,
potrivit art. 404^1 si 404^2 din Codul de procedura civila, in toate cazurile
in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel
interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei
anterioare acesteia.
De altfel, o parte din textele Codului de procedura civila criticate prin
exceptia de neconstitutionalitate ce formeaza obiectul prezentului dosar au mai
fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, de exemplu, prin
Decizia nr. 181 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 645 din 11 decembrie 2000, Curtea Constitutionala a
respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 si
ale art. 377 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedura civila. In esenta, Curtea a
retinut ca, "in conformitate cu dispozitiile art. 125 alin. (3) din
Constitutie, potrivit carora <<competenta si procedura de judecata sunt
stabilite de lege>>, intreaga procedura de executare silita [...] este
prevazuta de lege, respectiv de Cartea a V-a din Codul de procedura civila. Din
ansamblul acestor reglementari rezulta ca partile au acces la justitie, iar
debitorul are la dispozitie garantii procedurale care ii permit sa se adreseze
instantei si, pentru motive intemeiate, pe care le va aprecia instanta, sa
solicite suspendarea executarii silite sau chiar anularea titlului care se
executa". De asemenea, Curtea a mai retinut, in considerentele deciziei
mentionate, ca "Prin instituirea de catre legiuitor, in textul de lege
criticat, a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv al hotararilor
judecatoresti, precum si la investirea lor cu formula executorie nu se
constituie nici un privilegiu ori discriminare, in sensul dispozitiilor art. 16
alin. (2) din Constitutie".
Solutia pronuntata anterior si considerentele mentionate isi pastreaza
valabilitatea, intrucat nu sunt invederate elemente noi de natura sa determine
modificarea jurisprudentei Curtii in aceasta materie.
In legatura cu critica referitoare la necorelarea prevederilor legale
criticate cu unele principii fundamentale ale procedurii civile, Curtea
constata ca aceasta, chiar daca ar fi intemeiata, nu intra sub incidenta
controlului de constitutionalitate, problema concordantei dintre normele legale
fiind de resortul legislatorului pozitiv.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373,
376 si 377 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Hitrom" - S.A. Vaslui in Dosarul nr. 7.559/2001 al
Judecatoriei Vaslui.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 aprilie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta