DECIZIE Nr.
134 din 5 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1073 si art. 1077 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 278 din 28 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1073 şi 1077 din Codul civil,
excepţie ridicată de Valentina-Petruţa Bogdan, Ionel Bogdan şi Eugen-Florin
Bogdan în Dosarul nr. 727/192/2008 al Judecătoriei Bolintin-Vale.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorii
excepţiei, avocatul Valeriu Cristian Mardale. Este prezentă şi partea Robert-Sorinel
Oancia, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Avocatul autorilor excepţiei arată că părţile renunţă
la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Partea prezentă arată că este de acord cu această
solicitare.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererii părţilor prezente, arătând că, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992,
Curtea legal sesizată procedează la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate,
nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la
suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului. Pe fond, pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 20 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 727/192/2008, Judecătoria Bolintin-Vale a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1073
şi art. 1077 din Codul civil, excepţie ridicată de Valentina-Petruţa
Bogdan, Ionel Bogdan şi Eugen-Florin Bogdan.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin
dispoziţiilor art. 44 din Constituţie. In acest sens, arată că, „în cauza
«Popovici contra României», Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că,
în lipsa acordului de voinţă al părţilor, complinirea consimţământului unuia
dintre contractanţi printr-o hotărâre judecătorească este contrară atât
principiului libertăţii actelor juridice civile, cât şi exigenţelor art. 1 din
Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale".
Judecătoria
Bolintin-Vale apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că prevederile
art. 1073 din Codul civil stabilesc regula de principiu privind efectul general
al obligaţiilor, acela de a da creditorului dreptul de a obţine de la debitor
îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri
în caz de neexecutare. Se asigură astfel valorificarea dreptului de proprietate
privată, prevederile criticate nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale
şi din actele internaţionale invocate. Totodată, arată că art. 1077 din Codul
civil are ca finalitate determinarea debitorului de a executa obligaţia la care
este ţinut în temeiul unui contract, sub sancţiunea suportării cheltuielilor pe
care le implică executarea sa. Astfel, prin executarea silită a unei obligaţii
de a face se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil sunt constituţionale. In
acest sens, arată că asemenea reglementări creează condiţiile indispensabile
valorificării proprietăţii private, dând expresie principiului garantării
dreptului de proprietate privată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
In ceea ce priveşte cererea autorului excepţiei de
neconstituţionalitate de renunţare la judecarea acesteia, Curtea reţine că,
potrivit jurisprudenţei sale, o asemenea renunţare este inadmisibilă. Astfel,
prin Decizia nr. 161 din 19 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, Curtea a statuat că, în materie de jurisdicţie
constituţională, „nu îşi poate găsi aplicarea principiul disponibilităţii,
întrucât acesta este propriu procesului civil, iar nu unei proceduri de drept
public, cum este aceea a soluţionării obiecţiei de neconstituţionalitate".
Aceste considerente îşi găsesc aplicabilitatea şi în cauza care face obiectul
prezentei decizii.
In plus, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională,
legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind
aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea,
întreruperea sau stingerea procesului [...]".
Aşadar, renunţarea autorilor excepţiei de
neconstituţionalitate la soluţionarea acesteia nu împiedică realizarea în
continuare a controlului de constituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
prevederile art. 1073 şi 1077 din Codul civil, având următorul conţinut:
-Art. 1073: „Creditorul
are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar
are dreptul la dezdăunare.";
-Art. 1077: „Nefiind
îndeplinită obligaţia de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o
aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala
debitorului."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44 şi a dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, relative la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 44
referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.
Astfel, prin deciziile nr. 1.309 din 2 decembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, şi nr. 59 din 2 februarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 195 din 1 martie 2006, Curtea a reţinut că art.
1.073 din Codul civil stabileşte regula de principiu privind efectul general al
obligaţiilor, şi anume dreptul creditorului de a urmări şi de a obţine de la
debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere
despăgubiri în caz de neexecutare. Or, finalitatea acestui din urmă text din
Codul civil constă, aşa cum a statuat Curtea Constituţională, în realizarea
drepturilor legale ale creditorului, prin determinarea debitorului de a executa
obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între părţi, sub
sancţiunea suportării unor despăgubiri.
In ceea ce priveşte art. 1077 din Codul civil, Curtea a
reţinut că finalitatea acestuia constă în determinarea debitorului de a executa
obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între părţi, sub
sancţiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Prin
exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmăreşte
contracararea manoperelor abuzive, care ar duce la întârzierea îndeplinirii
obligaţiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerităţii, ca exigenţă
a executării obligaţiilor civile. Astfel, prin executarea silită a unei
obligaţii de a face se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului,
dând expresie principiului garantării dreptului de proprietate privată.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil, excepţie ridicată de
Valentina-Petruţa Bogdan, Ionel Bogdan şi Eugen-Florin Bogdan în Dosarul nr.
727/192/2008 al Judecătoriei Bolintin-Vale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu