DECIZIE Nr.
1312 din 13 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992
privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din
fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 788 din 19 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind
vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile
statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie
ridicată de Societatea Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A. în dosarele
nr. 1.588/254/2008, nr. 1.597/254/2008, nr. 1.496/254/2008, nr. 1.600/254/2008,
nr. 1.523/254/2008, nr. 1.524/254/2008, nr. 1.520/254/2008, nr. 1.587/254/2008,
nr. 1.512/254/2008, nr. 1.602/254/2008 şi nr. 1.591/254/2008 ale Judecătoriei
Mangalia.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării
dosarelor nr. 904D/2009, nr. 905D/2009, nr. 906D/2009, nr. 907D/2009, nr.
908D/2009, nr. 991 D/2009, nr. 992D/2009, nr. 994D/2009, nr. 995D/2009, nr.
1.039D/2009 şi nr. 1.061 D/2009, înregistrate pe rolul său, având în vedere că
obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 905D/2009, nr. 906D/2009, nr. 907D/2009,
nr. 908D/2009, nr. 991 D/2009, nr. 992D/2009, nr. 994D/2009, nr. 995D/2009, nr.
1.039D/2009 şi nr. 1.061 D/2009 la Dosarul nr. 904D/2009, care a fost primul
înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că
autorul excepţiei a comunicat, în dosarele nr. 904-907D/2009, nr. 991D/2009,
nr. 992D/2009, nr. 994D/2009, nr. 995D/2009, nr. 1.039D/2009 şi nr. 1.061
D/2009, adrese prin care renunţă la excepţia de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că
instanţa de contencios constituţional nu poate să ia act de această renunţare,
având în vedere dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Deliberând, Curtea constată că nu poate să ia act de
această renunţare, întrucât excepţia de neconstituţionalitate este de ordine
publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări
legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţia asupra excepţiei este
de interes general. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la
dispoziţia părţii care a invocat-o şi ea nu este susceptibilă de acoperire nici
pe calea renunţării exprese la soluţionarea ei. De altfel, art. 55 din Legea
nr. 47/1992 prevede că „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează
la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de
procedură civilă referitoare la [...] stingerea procesului [...]".
Totodată, magistratul-asistent referă şi cu privire la
întâmpinările pe care Societatea Comercială Şantierul Naval 2 Mai Mangalia -
S.A. le-a comunicat în dosarele nr. 904D/2009, nr. 906-908D/2009, nr. 991
D/2009, nr. 992D/2009, nr. 995D/2009 şi nr. 1.039D/2009 şi prin care solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 5 ianuarie, 19 februarie si 2
martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.588/254/2008, nr. 1.597/254/2008, nr.
1.496/254/2008, nr. 1.600/254/2008, nr. 1.523/254/2008, nr. 1.524/254/2008, nr.
1.520/254/2008, nr. 1.587/254/2008, nr.1.512/254/2008, nr. 1.602/254/2008 şi
nr. 1.591/254/2008, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din
fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie
ridicată de Societatea Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A. în
cauze civile ce au ca obiect obligaţii de a face, respectiv pronunţarea unor hotărâri
care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege
criticate sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul
că se aplică nelimitat în timp şi că ar crea această obligaţie, chiar dacă
activul în cauză constituie aport la capitalul social al unui agent economic cu
capital mixt. Susţine că Decizia nr. 5/2008, pronunţată de Secţiile Unite ale
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezintă un element de noutate de
natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Totodată,
arată că preţul de vânzare impus de Legea nr. 85/1992 este inferior preţului
pieţei.
Judecătoria Mangalia apreciază
că este important a se reţine faptul că autorul excepţiei nuanţează motivarea
sa, susţinând că nu se poate aplica acest temei de drept în situaţia concretă a
spaţiilor locative ce fac obiectul a peste 30 de cereri de chemare în judecată,
şi numai în această măsură consideră că art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992
apare ca neconstituţional. Arată că se impun analiza pertinentă şi competentă a
Curţii Constituţionale şi pronunţarea asupra excepţiei de
neconstituţionalitate, având în vedere regimul juridic deosebit al acestor
locuinţe ca urmare a includerii lor în capitalul social al societăţii mixte
româno-coreene, precum şi modificarea lor din camere pentru nefamilişti în
garsoniere individuale prin investiţiile făcute de Şantierul Naval 2 Mai
Mangalia. Totodată, arată că înfrângerea principiului autonomiei de voinţă
şi obligarea prin lege a terţilor dobânditori cu titlu oneros de a vinde
propriilor chiriaşi, la un preţ de protecţie socială, locuinţele construite din
fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,
în condiţiile în care statul sau societatea rezultată din privatizare a dispus
de aceste bunuri într-un moment la care nu erau grevate de obligaţii către
chiriaşi, constituie o gravă atingere a dreptului de proprietate şi nu poate fi
apreciată ca necesară într-o societate democratică.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la bogata jurisprudenţa a Curtii Constituţionale în materie, respectiv
la deciziile nr. 270/2002, nr. ' 252/2004, nr. 362/2004, nr. 388/2004, nr.
564/2007, nr. 1.024/2007 şi nr. 221/2008.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/1992 sunt constituţionale. In
acest sens face referire la deciziile Curtii Constituţionale nr. 633/2008 si
nr. 716/2008.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din
Legea nr. 85/1992. Din notele scrise ale autorului excepţiei rezultă însă că
obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7
alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă
destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor
economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, potrivit cărora „Locuinţele construite
din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării
în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi
vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata
integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi
ale prezentei legi. [...]".
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53
referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi
ale art. 136 privind proprietatea. Totodată, consideră că sunt încălcate şi
dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind garantarea
proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii prevederilor criticate s-a mai
pronunţat, de exemplu, prin deciziile nr. 368 din 20 martie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008, şi nr.
1.024 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate.
Curtea a statuat, în esenţă, că prin Legea nr. 85/1992
a fost consacrată o normă de justiţie socială, întrucât dă posibilitatea
chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct
sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. In cazul privatizării unităţilor
din ale căror fonduri au fost construite locuinţele ce au făcut obiectul
vânzării-cumpărării, obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de
dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este o obligaţie in rem (locuinţa
construită din fondurile unităţii economice sau bugetare), iar nu o obligaţie in
personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat
naştere pe calea privatizării.
Totodată, Curtea a constatat că textele de lege
criticate nu prevăd o expropriere şi o naţionalizare, de asemenea, nu instituie
o confiscare, ci o transmitere în proprietatea deţinătorilor de locuinţe, foşti
chiriaşi ai acestora, a locuinţelor şi terenurilor aferente acestor locuinţe
dobândite prin cumpărare de la unităţile economice sau bugetare de stat.
In ceea ce priveşte critica potrivit căreia textele de
lege supuse controlului obligă să se vândă locuinţele la un preţ inferior
valorii de circulaţie pe piaţa liberă, Curtea a reţinut că acest aspect nu
constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de opţiune legislativă.
Legiuitorul a înţeles să stabilească preţul de vânzare într-un cuantum care să
permită chiriaşilor să îşi poată exercita efectiv dreptul la cumpărarea
locuinţelor, în sens contrar dreptul acestora devenind iluzoriu.
Considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Totodată, Curtea constată că invocarea Deciziei nr.
5/2008, pronunţată de Secţiile Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin
aceasta stabilindu-se că dispoziţiile Legii nr. 85/1992 sunt aplicabile şi în
cazul contractelor de închiriere încheiate după data intrării în vigoare a
acestui act normativ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe
şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile
unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Societatea
Comercială Daewoo Mangalia Heavy Industries - S.A. în dosarele nr.
1.588/254/2008, nr. 1.597/254/2008, nr. 1.496/254/2008, nr. 1.600/254/2008, nr.
1.523/254/2008, nr. 1.524/254/2008, nr. 1.520/254/2008, nr. 1.587/254/2008, nr.
1.512/254/2008, nr. 1.602/254/2008 şi nr. 1.591/254/2008 ale Judecătoriei
Mangalia.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu