DECIZIE Nr.
1299 din 2 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de
procedura civila, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din acelasi cod
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 18 februarie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1, cu
referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Laurenţiu Togănel şi Ana Grădinaru în Dosarul nr. 345/96/2008 al Tribunalului
Harghita - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 345/96/2008, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324
alin. 1 pct. 1, cu referire la art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Laurenţiu Togănel şi Ana Grădinaru.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale atacate contravin dispoziţiilor art.
21 din Constituţie, deoarece stabilirea termenului de revizuire cu începere de
la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs care evocă fondul face
imposibilă exercitarea căii de atac în condiţiile în care partea nu cunoaşte
considerentele hotărârii, pentru a decide dacă există motiv de revizuire.
Tribunalul Harghita - Secţia civilă consideră excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă art. 324 alin. 1 pct.
1 din Codul de procedură civilă, teza referitoare la art. 322 pct. 2 din
acelaşi cod, având următoarea redactare: „Termenul de revizuire este de o
lună şi se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7
alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost
date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru
hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri;
[... ]."
Textul constituţional invocat ca fiind încălcat este
cel al art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că
dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de
constituţionalitate, cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 353 din 2
mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006, şi Decizia nr.
23 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, Curtea a
reţinut că „hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în
raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acelei hotărâri, ci
numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţa de judecată la data
pronunţării. De aceea, formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu
depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza
pronunţării hotărârii atacate".
Totodată, Curtea a statuat că „obligaţia părţilor de
a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege
reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la
judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil".
Considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile
şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, teza
referitoare la art. 322 pct. 2 din acelaşi cod, excepţie ridicată de Laurenţiu
Togănel şi Ana Grădinaru în Dosarul nr. 345/96/2008 al Tribunalului Harghita -
Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu