DECIZIE Nr.
1292 din 2 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 106 din 20 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. b) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea
chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Iuliana
Niculescu şi Dan Niculescu în Dosarul nr. 1.723/121/2006 al Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.723/121/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. b) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea
chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de
Iuliana Niculescu şi Dan Niculescu.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin,
în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât creează
„o discriminare între proprietarii unei locuinţe care au fost chiriaşi şi
chiriaşii nu au fost proprietari ai vreunei locuinţe".
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală consideră că
prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 13 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile
cu destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001.
Acest text de lege are următorul conţinut:
- Art. 13 lit. b): „Prelungirea
contractelor de închiriere nu se aplică: [... ]
b) în cazul contractelor de închiriere pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe proprietate particulară,
prevăzute la art. 1-7,
ai căror titulari de contract sau membri de familie menţionaţi în contract sunt
proprietari ai unei locuinţe corespunzătoare ori au înstrăinat o locuinţă
corespunzătoare, după data de 1 ianuarie 1990, în aceeaşi localitate. Fac
excepţie contractele de închiriere ai căror titulari sau membri de familie
menţionaţi în contract au redobândit, ca foşti proprietari sau moştenitori ai
acestora, locuinţe care sunt efectiv ocupate de chiriaşi persoane fizice, de
una dintre persoanele juridice prevăzute la art. 1 sau de o instituţie
publică."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
cele ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi art. 57
referitor la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor cu bună-credinţă.
Analizând prevederile de lege criticate, Curtea observă
că acestea reglementează unul dintre cazurile în care nu se aplică prorogarea
de drept a contractelor de închiriere, şi anume ipoteza acelora care au ca
obiect spaţiile cu destinaţia de locuinţe proprietate privată, prevăzute la
art. 1-7 din ordonanţa criticată, ai căror titulari de contract sau membri de
familie menţionaţi în contract sunt proprietari ai unei locuinţe
corespunzătoare ori au înstrăinat o locuinţă corespunzătoare, după data de 1
ianuarie 1990, în aceeaşi localitate.
Examinând excepţia, Curtea constată că dispoziţiile
art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 au mai constituit
obiectul controlului de constituţionalitate, stabilind că aceste prevederi sunt
constituţionale în raport cu dispoziţiile constituţionale invocate şi în cauza
de faţă.
Astfel, prin Decizia nr. 166 din 26 septembrie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 549 din 7 noiembrie 2000, Curtea a reţinut că
prevederile legale criticate ocrotesc în mod egal pe proprietar şi pe chiriaş,
stabilind, pe de o parte, în ce măsură proprietarul poate refuza, în mod
justificat, prelungirea contractului, iar pe de altă parte, dând chiriaşului
posibilitatea de a-şi apăra dreptul locativ, în condiţiile în care nu i se
poate reproşa vreo conduită culpabilă.
Considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile
şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 13 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999
privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu
destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Iuliana Niculescu şi Dan Niculescu
în Dosarul nr. 1.723/121/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu