DECIZIE Nr.
1278 din 25 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 16 din 9 ianuarie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Ioan Sorin Bobolog în Dosarul nr. 392/337/2008 al Judecătoriei
Zalău.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 23 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 392/337/2008, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Sorin Bobolog cu ocazia
soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de
art. 86 alin. (2) şi de art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. b) din Codul penal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă
dispoziţiile constituţionale
privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, libertatea
individuală şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Se invocă, de asemenea, contradicţia dintre textul de lege criticat şi art. 13
din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Judecătoria Zalău apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând
trimitere în acest sens la Decizia Curţii Constituţionale nr. 495/2004.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 sunt constituţionale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea
fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins: „Refuzul,
împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui
tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a
examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor
practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se
supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea
stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte
similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de
lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi
psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală şi ale art. 53 privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi a
prevederilor art. 1, art. 17 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind obligaţia de a
respecta drepturile omului, interzicerea abuzului de drept şi limitarea
folosirilor restrângerilor drepturilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut obiectul controlului de
constituţionalitate cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în forma anterioară republicării, prin
raportare la prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi
cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 456 din 28 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, şi nr. 493 din 29 septembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, Curtea a statuat, pentru
considerentele acolo reţinute, că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la
viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi libertatea individuală. In
acelaşi sens este şi Decizia nr. 291 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie
2008.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
In plus, în prezenta cauză este invocată contradicţia
dintre textul de lege criticat şi art. 13 din Legea nr. 46/2003 privind
drepturile pacientului. Asemenea critici nu pot fi însă reţinute, întrucât
examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere
compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele
internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai
multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din
cadrul legislaţiei interne.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea
fundamentală, precum şi prevederile art. 1, art. 17 şi art. 18 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acestea nu
sunt incidente în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan
Sorin Bobolog în Dosarul nr. 392/337/2008 al Judecătoriei Zalău.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică