DECIZIE Nr.
126 din 21 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 si art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2
(Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr.
114/1996
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 265 din 23 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 4 şi art. 5
alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de
Brânduşa Drăgulin în Dosarul nr. 1.535/2005 al Judecătoriei Ploieşti. La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Partea prezentă solicită admiterea
excepţiei de
neconstitutionalitate, susţinând
că actele depuse în dosarul ce
avea ca obiect cererea de înfiinţare a asociaţiei de
proprietari nu întrunesc condiţiile prevăzute de
lege, astfel că instanţa de judecată a admis cererea şi
a constatat că sunt
îndeplinite condiţiile legale
pentru înfiinţarea acestei
asociaţii. Datorită acestei „autorizări neconstituţionale",
potrivit autoarei, dreptul de proprietate a fost transferat asociaţiei de proprietari, astfel că aceasta, în calitate de proprietar, este
supusă la şicane, cum ar fi: distrugerea
apartamentului din cauza funcţionării defectuoase a ascensorului, imposibilitatea
folosirii apartamentului din cauza zgomotului produs de ascensor, insultarea şi obligarea la plata unei întreţineri nedatorate, încălcându-i-se astfel dreptul de proprietate.
In susţinere depune note
scrise şi un număr de 12 înscrisuri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca
neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 5 august 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.535/2005, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea
locuinţei nr.
114/1996, excepţie ridicată de
Brânduşa Drăgulin.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actele depuse
în Dosarul nr. 66/2004 al Judecătoriei Ploieşti, ce
a avut ca obiect cererea de înfiinţare a asociaţiei de
proprietari, nu întrunesc condiţiile prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr.
26/2000 şi de Ordonanţa Guvernului nr. 400/2003. Astfel, se arată că Judecătoria Ploieşti, în baza unor „articole neconstituţionale", a admis cererea de înfiinţare a asociaţiei de proprietari, transferând atributele dreptului de proprietate
asupra apartamentului pe care îl deţine acestei asociaţii.
In acest fel, consideră că se încalcă atât dreptul la liberă asociere, cât şi
dreptul de proprietate.
Instanţa de judecată consideră că textele legale
criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 40 şi 44.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia este
neîntemeiată, arătând că în jurisprudenţa
sa Curtea a statuat că în
anumite situaţii legiuitorul
poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general, asociaţia de proprietari aflându-se într-o
asemenea situaţie.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind
constituţionale. Se arată că aceste prevederi sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale,
deoarece prin ele se urmăreşte realizarea unui scop de interes
general.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 4 şi art. 5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, astfel cum au fost modificate prin art. I
pct. 20 din Legea nr. 145/1999 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 9
septembrie 1999.
Textele de lege criticate prevăd următoarele:
- Art. 4: „Asociaţia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puţin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea cu destinaţie de locuinţă, din cadrul unei clădiri.
In clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare
tronson sau scară în parte, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitată şi
dacă este
posibilă
repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scări."
- Art. 5 alin. 2: „Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului delegat la organul
financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află imobilul."
Textele constituţionale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere şi ale art. 44 alin. (1) referitoare la
garantarea dreptului de proprietate, precum şi la limitele acestui drept.
Analizând dispoziţiile legale criticate, Curtea constată că motivul de
neconstituţionalitate invocat,
în sensul că ar fi încălcate prevederile constituţionale ale art. 40 alin. (1) privind
dreptul de asociere, nu poate fi reţinut. In acest sens, referindu-se la dreptul de asociere, Curtea
Constituţională, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 287 din 5 noiembrie 2002,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 833 din 19 noiembrie 2002, a statuat că în anumite cazuri legiuitorul poate
institui forme speciale de asociere, ce urmăresc apărarea unor
interese de ordin general şi
care nu reprezintă modalităţi cuprinse în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat
prin prevederile art. 40 din Constituţie.
Asociaţia
de proprietari se află într-o
asemenea situaţie juridică. Această categorie de asociaţii a fost creată
prin lege în vederea realizării
unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu
mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor legate de
realizarea unei bune convieţuiri,
inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor
pe care le implică locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinţă, o asociere fără de care
drepturile şi interesele
legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin
apariţia unor neînţelegeri sau litigii.
De asemenea prin Decizia nr. 83 din 10 februarie 2005,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 360 din 27 aprilie 2005, Curtea a statuat că, prin modul în care este reglementată prin lege constituirea asociaţiei de proprietari, nu se poate reţine că s-ar încălca
dreptul de asociere, prin convertirea sa într-o obligaţie. Optând pentru achiziţionarea unui apartament într-o clădire cu mai multe apartamente, autorul excepţiei şi-a asumat în deplină cunoştinţă de cauză drepturile şi
obligaţiile pe care legea le
recunoaşte şi le impune proprietarilor, în vederea
constituirii asociaţiei de
proprietari.
Considerentele şi soluţiile acestor
decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
In ceea ce priveşte susţinerea
autorului excepţiei de
neconstituţionalitate,
potrivit căreia dispoziţiile legale criticate ar fi contrare
dispoziţiilor art. 44 alin.
(1) din Constituţie, Curtea
constată că acestea, reglementând modalitatea
constituirii asociaţiilor de
proprietari, sunt exact în sensul textului din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 4 şi art.
5 alin. 2 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Brânduşa Drăgulin în Dosarul nr. 1.535/2005 al Judecătoriei Ploieşti.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu