DECIZIE Nr. 126 din 26 aprilie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin.
1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 438 din 6 august 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Costel Campian in Dosarul nr. 220/2000 al Curtii
Militare de Apel.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare
este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens Decizia
Curtii Constitutionale nr. 210 din 26 octombrie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 martie 2001.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 220/2000,
Curtea Militara de Apel a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si
ale art. 224 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Costel
Campian.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 224, ale art. 6 alin. 1 si ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedura
penala nu asigura persoanelor cercetate, in faza efectuarii actelor
premergatoare inceperii urmaririi penale, exercitarea dreptului la aparare,
incalcandu-se astfel art. 24 alin. (1) si art. 20 din Constitutie, precum si
prevederile art. 6 pct. 3 lit. a) - d) din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In motivarea acestei
sustineri se arata ca "in faza actelor premergatoare se pot administra
orice mijloace de proba in secret, fara ca acuzatul sa ia la cunostinta oficial
despre faptele ce i se imputa", precum si ca, in aceeasi faza,
"persoanei cercetate, impotriva careia se administreaza probe in acuzare,
nu ii este garantat dreptul la aparare, intrucat formal nu are calitatea de
invinuit si nici de inculpat".
Curtea Militara de Apel, exprimandu-si opinia, apreciaza ca "art. 224
din Codul de procedura penala, privit prin coroborarea sa cu art. 6 alin. 1 si
art. 172 alin. 1 din Codul de procedura penala, nu este contrar, principial, cu
prevederile Constitutiei Romaniei, inclusiv cu referire la art. 20 alin. (1) si
art. 24 din Legea fundamentala".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, cu privire la
sustinerile referitoare la incalcarea art. 24 din Constitutie se arata ca
dreptul la aparare "cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor
procedurale care ofera persoanei posibilitatea de a se apara impotriva
acuzatiilor ce i se aduc si posibilitatea folosirii unui avocat" si ca
"atat art. 6 alin. 1, cat si art. 172 alin. 1 nu fac altceva decat sa
transpuna in Codul de procedura penala garantiile constitutionale mentionate
mai sus, prin acordarea posibilitatii partilor de a avea garantat, pe tot
parcursul procesului penal, dreptul la aparare si de a beneficia, in cursul
urmaririi penale, de un avocat". Cu raportare la acelasi text
constitutional se mai arata ca, "prin simpla instituire a posibilitatii
efectuarii, in vederea inceperii urmaririi penale, a unor acte
premergatoare", art. 224 din Codul de procedura penala "nu este de
natura a aduce atingere dreptului la aparare, atata timp cat acesta este pe
deplin respectat in cursul procesului penal - actele premergatoare
efectuandu-se in vederea inceperii urmaririi penale, deci inaintea inceperii
procesului penal". In legatura cu sustinerile privind incalcarea pct. 3 al
art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale se arata ca aceste prevederi impun "existenta unei notificari
din partea autoritatilor cu privire la imputarea savarsirii unei
infractiuni", sens in care "este suficienta luarea unor masuri care
sa presupuna existenta unei astfel de imputari", cum ar putea fi, de
exemplu, "perchezitionarea unei persoane sau a domiciliului unei persoane,
confiscarea anumitor bunuri, cererea de ridicare a imunitatii parlamentare,
mandatul unui judecator de punere sub sechestru a unei cladiri, arestarea unei
persoane, inceperea urmaririi penale etc.". In acest sens se invoca si
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
6 alin. 1, ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedura penala,
al caror continut este urmatorul:
Art. 6 alin. 1
"Dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si
celorlalte parti in tot cursul procesului penal";
Art. 172 alin. 1
"In cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului
are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate
formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea
actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost
incunostintat de data si ora efectuarii actului.";
Art. 224
"In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala
poate efectua acte premergatoare.
De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire
penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si
lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe
de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest
scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa
sigurantei nationale.
Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare
poate constitui mijloc de proba."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca aceste texte din
Codul de procedura penala contravin urmatoarelor prevederi constitutionale:
Art. 20
"(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile
cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
Art. 24
"(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Totodata, se arata ca sunt incalcate si dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. a)
- d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, potrivit carora: "Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse
impotriva sa;
b) sa dispuna de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si,
daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi
asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei
o cer;
d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina
citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii; [...]."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala
constata ca in esenta autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica
dispozitiile art. 6 alin. 1 si ale art. 172 alin. 1 din Codul de procedura
penala, intrucat acestea limiteaza exercitiul dreptului la aparare al
invinuitului si al inculpatului, asigurandu-l doar pe parcursul procesului
penal, iar nu si in faza premergatoare procesului, desi in temeiul art. 224 din
acelasi cod organul de urmarire penala efectueaza numeroase acte de cercetare
anterior declansarii procesului penal. Se sustine ca organul de urmarire penala
nu este obligat sa incunostinteze persoana cercetata in legatura cu actele
premergatoare si nici sa asigure acesteia exercitarea dreptului la aparare si
asistarea aparatorului la efectuarea acestor acte. In consecinta, se apreciaza ca
aceste texte din Codul de procedura penala contravin art. 24 din Constitutie si
art. 6 pct. 3 lit. a) - d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale.
I. In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile legale criticate
incalca prevederile art. 24 din Constitutie, Curtea Constitutionala constata
ca, dimpotriva, atat art. 6 alin. 1, cat si art. 172 alin. 1 din Codul de
procedura penala transpun in norme procedurale, pentru inculpat, invinuit si
celelalte parti ale procesului penal, pe tot parcursul procesului penal,
principiul constitutional al dreptului la aparare, inclusiv sub aspectul
dreptului acestora de a fi asistati de aparator.
Curtea constata, de asemenea, ca in conformitate cu dispozitiile art. 2
alin. 1 din Codul de procedura penala "Procesul penal se desfasoara atat
in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor
prevazute de lege". Art. 224 din Codul de procedura penala reglementeaza
posibilitatea efectuarii unor acte premergatoare inceperii procesului penal.
Faza actelor premergatoare nu este parte componenta a procesului penal si,
intr-adevar, pentru aceasta faza nu este reglementata asigurarea exercitarii
dreptului la aparare. Este de observat insa ca potrivit prevederilor art. 224
alin. 1 din Codul de procedura penala actele premergatoare se efectueaza
"in vederea inceperii urmaririi penale".
Inceperea urmaririi penale se dispune, de principiu, in rem, atunci cand
exista date cu privire la savarsirea unei infractiuni, astfel cum prevede art.
228 alin. 1 din Codul de procedura penala, potrivit caruia "Organul de
urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune
prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare
sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de
impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu
exceptia celui de la lit. b^1)". Inceperea urmaririi penale se dispune in
personam numai daca, in acelasi timp, exista suficiente date si cu privire la
persoana autorului infractiunii.
Totodata, alin. 3 al art. 224 din Codul de procedura penala prevede ca
"Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare
poate constitui mijloc de proba". Rezulta, prin urmare, ca in aceasta
faza, cu exceptia procesului-verbal mentionat in textul citat, nu pot fi
efectuate acte de procedura care sa constituie mijloace de proba in sensul
prevederilor art. 64 din Codul de procedura penala si care sa vizeze o anumita
persoana banuita ca fiind autorul infractiunii.
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 6 din Codul de
procedura penala, prin raportare la art. 24 din Constitutie, Curtea
Constitutionala s-a mai pronuntat, si anume prin Decizia nr. 141 din 5
octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 585
din 30 noiembrie 1999. Prin aceasta decizie, respingand exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea a retinut ca "garantarea dreptului la aparare
nu se poate asigura in afara procesului penal, inainte de inceperea urmaririi
penale, cand faptuitorul nu are calitatea procesuala de invinuit sau inculpat.
[...] Efectuarea de catre organele de urmarire penala a unor acte
premergatoare, anterior inceperii urmaririi penale, in vederea strangerii
datelor necesare declansarii procesului penal, nu reprezinta momentul inceperii
procesului penal si se efectueaza tocmai pentru a se constata daca sunt sau nu
temeiuri pentru inceperea procesului penal". S-a mai retinut ca desi,
"in conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedura penala,
procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate
constitui mijloc de proba, dreptul la aparare al invinuitului nu poate fi
considerat ca fiind incalcat, pentru ca acesta are posibilitatea de a-l combate
cu alt mijloc de proba, atunci cand instanta intelege sa-i dea eficienta".
Asa fiind si intrucat nu au intervenit imprejurari noi de natura sa
modifice aceasta jurisprudenta, Curtea Constitutionala urmeaza sa respinga
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1, ale art. 172
alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedura penala, cu raportare la
prevederile art. 24 din Constitutie.
II. De asemenea, Curtea Constitutionala constata ca este neintemeiata si
cea de-a doua critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea
prevederilor art. 6 pct. 3 lit. a) - d) din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand aceasta critica, Curtea retine ca art. 6 pct. 3 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale reglementeaza
drepturile "acuzatului". In sensul acestui articol notiunea de
"acuzat" priveste persoana careia i se imputa, formal si explicit sau
implicit, prin efectuarea unor acte de urmarire penala indreptate impotriva sa,
savarsirea unei infractiuni. Asa cum s-a aratat si anterior, asemenea acte se
efectueaza, potrivit regulilor procedurii penale romane, doar in cursul
procesului penal, in conditiile asigurarii exercitarii dreptului la aparare
prevazut la art. 24 din Constitutie.
Fata de cele aratate Curtea retine ca textele de lege criticate nu aduc
atingere dreptului la aparare nici prin raportarea lor la prevederile art. 6
pct. 3 lit. a) - d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, prevederi aplicabile potrivit dispozitiilor art. 20
din Constitutie, exceptia de neconstitutionalitate urmand sa fie respinsa si
sub acest aspect.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi in ceea ce priveste solutia de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate a art. 224 din Codul de procedura penala,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1,
ale art. 172 alin. 1 si ale art. 224 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Costel Campian in Dosarul nr. 220/2000 al Curtii Militare de Apel.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 aprilie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Cristina Radu