DECIZIE Nr.
1226 din 5 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399
alin. 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 795 din 29 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin Zoltân
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399
alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „RR Turism" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr.
6.874/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 13 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 6.874/212/2008, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi
fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „RR Turism" - S.R.L. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că prin contestaţia la executare introdusă
potrivit art. 399 din Codul de procedură civilă se urmăreşte modificarea unor
hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ceea ce contravine
prevederilor art. 129 din Constituţie. Prin textul de lege criticat se
instituie o cale de atac „ce dă posibilitatea, după soluţionarea litigiului,
analizându-se inclusiv aspecte de fond ale cauzei, a se modifica dispozitivul
unei hotărâri".
Tribunalul Constanţa - Secţia comercială arată că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 304 coroborate cu cele ale art. 399 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:
-Art. 304: „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru
motive de nelegalitate.
1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit
dispoziţiilor legale;
2. când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât
cei care au luat parte la dezbaterea în fond a
pricinii;
3. când hotărârea s-a
dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;
4. când instanţa a
depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
5. când, prin
hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub
sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2;
6. dacă instanţa a
acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;
7. când hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori
străine de natura pricinii;
8. când instanţa,
interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori
înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;
9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei
legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.";
- Art. 399 alin. 1: „Impotriva
executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face
contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea,
dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie
şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea
sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de
executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de
executare în condiţiile prevăzute de lege."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 129 referitoare la
folosirea căilor de atac.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, prin Decizia nr. 969 din 25 septembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie 2008, a
reţinut, în esenţă, că procedura contestaţiei la executare este destinată să
înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să
expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. In cadrul
soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează
fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană
de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri
contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca
apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii
de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. De altfel, potrivit art. 126 alin.
(2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de
judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut
desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional.
De asemenea, prin Decizia nr. 722 din 17 iunie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a reţinut că susţinerile
autorului excepţiei referitoare la posibilitatea anulării unei hotărâri
judecătoreşti ce constituie titlu executoriu sunt neîntemeiate, deoarece
contestaţia la executare este un mijloc procedural prin care se poate obţine
anularea oricărui act de executare, nicidecum anularea unei hotărâri
judecătoreşti. Instanţa de judecată ce soluţionează contestaţia va analiza dacă
actele de executare se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale sau va
stabili înţelesul, întinderea
sau aplicarea dispozitivului ce se execută. Astfel, motivele invocate pe calea
contestaţiei la executare nu pot să se refere la chestiuni de fond, întrucât
acestea au putut fi invocate în cursul judecăţii în fond sau prin exercitarea
căilor de atac împotriva hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu
executoriu. Numai în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui
titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca
în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu şi
numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Prin urmare, dispoziţiile
criticate sunt în concordanţă cu cele ale art. 129 din Constituţie.
Considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile
şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 coroborate cu cele ale art. 399
alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „RR Turism" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr.
6.874/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu