DECIZIE   Nr. 121 din 16 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 607 si 610 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 324 din 15 aprilie 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Dana Titian              - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 607 si 610 din Codul civil, exceptie ridicata de Elisabeta Kopan si Alexandru Kopan in Dosarul nr. 4.425/2001 al Judecatoriei Medias.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privata, intrucat legiuitorul, in temeiul art. 44 alin. (7) din Constitutie, republicata, a stabilit anumite limite rezonabile ale exercitiului acestui drept, in considerarea asigurarii unei bune vecinatati intre proprietari, restrangeri care nu afecteaza insasi existenta dreptului.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 4.425/2001, Judecatoria Medias a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 607 si 610 din Codul civil, exceptie ridicata de Elisabeta Kopan si Alexandru Kopan.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca singurul izvor de drept pe teritoriul Romaniei este legea. In procesul de legiferare, in conformitate cu prevederile constitutionale, pot fi adoptate legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Se considera ca, pentru asigurarea unei practici unitare pe teritoriul Romaniei, legislatia interna nu mai poate face trimitere expresa la obiceiuri, potrivit dispozitiilor Legii fundamentale, justitia infaptuindu-se in numele legii, iar nu in temeiul unor norme care fac trimitere la cutume.
    Asa fiind, autorii apreciaza ca se impune modificarea art. 607 si 610 din Codul civil, pentru a se putea astfel "ocroti mai complet toate componentele dreptului de proprietate, intr-o maniera moderna, ecologica si, de ce nu, europeana".
    Judecatoria Medias apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, intrucat finalitatea urmarita de legiuitor prin dispozitiile art. 607 si 610 din Codul civil a fost aceea de a proteja dreptul de proprietate si de a preintampina tulburarea acestui drept prin abuz.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul arata ca, potrivit art. 588 din Codul civil, "legea supune pe proprietar la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar sa existe vreo conventie intre dansii", ceea ce impune concluzia ca art. 607 si 610 din Codul civil instituie niste restrictii in exercitarea dreptului de proprietate, iar nu servituti propriu-zise, intrucat nu exista raportul dintre fondul dominant si cel aservit care caracterizeaza notiunea de servitute.
    In ceea ce priveste problema valorii obiceiului ca izvor de drept, se observa ca din doctrina de drept civil s-a desprins ideea ca "au valoare de drept numai acele obiceiuri la care textele legale fac trimitere expresa, dar si in aceste cazuri, asemenea obiceiuri sunt incorporate de actul normativ in cauza, astfel incat nu sunt izvoare distincte de actele normative". Asa fiind, textele de lege criticate, care fac trimitere la obiceiurile locului, nu incalca prevederea constitutionala cuprinsa in art. 124, conform careia "justitia se infaptuieste in numele legii".
    Avocatul Poporului constata ca dispozitiile art. 607 si 610 din Codul civil sunt in conformitate cu prevederile art. 44 alin. (7) din Constitutie, republicata, potrivit carora dreptul de proprietate trebuie exercitat in conditiile respectarii bunei vecinatati si implica respectarea sarcinilor care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarilor.
    Se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statutat, in mod constant, ca nu poate modifica sau completa prevederea legala supusa controlului.
    Referitor la prevederile art. 73 si 124 din Legea fundamentala, se constata ca acestea nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 607 si 610 din Codul civil, care au urmatorul continut:
    - Art. 607: "Nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante si recunoscute si in lipsa de regulamente si de obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii inalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii".
    - Art. 610: "Cel ce face un put sau o privata langa un zid fie comun sau nu;
    cel ce vrea sa cladeasca un camin sau o vatra, o fierarie, un cuptor sau o soba, sa-i alature un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie langa zid un magazin (depozit) de sare, sau gramezi de materii corozive;
    e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vatamare vecinului".
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 73 alin. (1) si ale art. 124 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, care au urmatorul continut:
    - Art. 73 alin. (1): "Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare".
    - Art. 124 alin. (1): "Justitia se infaptuieste in numele legii".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca art. 607 si 610 din Codul civil reglementeaza servitutile stabilite de lege cu privire la sadirea de arbori si la distantele si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii si au ca obiect utilitatea publica sau aceea a particularilor, persoane fizice sau juridice.
    Chiar daca, prin instituirea acestor servituti, titularul dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor dreptului sau, avand in vedere ca, pe aceasta cale, se preintampina exercitarea abuziva a dreptului, evitandu-se aparitia starilor conflictuale intre vecini si, intrucat, potrivit art. 44 alin. (1) din Constitutie, republicata, stabilirea continutului si a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legala, in sine, nu releva nici o contradictie cu textele constitutionale de referinta. De altfel, art. 44 alin. (7) din Constitutie prevede ca "dreptul de proprietate obliga [...] si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".
    Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea retine ca, prin reglementarile deduse controlului, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Pe de alta parte, Curtea constata ca nu poate primi sustinerile autorilor, potrivit carora obiceiul nu poate constitui izvor de drept, intrucat nici unul dintre textele constitutionale de referinta invocate nu prevede in terminis acest lucru. Or, in absenta unei interdictii exprese, o asemenea concluzie nu poate fi dedusa pe cale de interpretare - asa cum procedeaza autorii exceptiei - deoarece aceasta presupune a atribui legiuitorului constitutional ceea ce nu a gasit cu cale sa prevada si, deci, a adauga la text, alterand vointa reala a acestuia.
    Curtea retine insa ca obiceiul sau cutuma nu poate reprezenta un izvor distinct al dreptului civil, regulile de conduita consacrate de acesta integrandu-se in ipotezele si dispozitiile normelor de drept in masura in care acestea din urma fac trimitere expresa la obicei. Asa fiind, intrucat servitutile care afecteaza proprietatea sunt reglementate de textele de lege deduse controlului de constitutionalitate care fac trimitere la obiceiul locului, critica referitoare la incalcarea art. 73 si 124 din Constitutie este neintemeiata.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 607 si 610 din Codul civil, exceptie ridicata de Elisabeta Kopan si Alexandru Kopan in Dosarul nr. 4.425/2001 al Judecatoriei Medias.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu