DECIZIE Nr. 119 din 27 iunie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 393 din 23 august 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Mariana Trofimescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Ramona Maria
Florea in Dosarul nr. 5.255/1999 al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal lipsesc partile, Ramona Maria Florea si R.A.G.C.L.
Medias, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 decembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 5.255/1999,
Tribunalul Sibiu a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind
modificarea si completarea Codului de procedura civila. Exceptia de
neconstitutionalitate a fost ridicata de Ramona Maria Florea cu ocazia
solutionarii apelului introdus impotriva Sentintei civile nr. 2.340 din 6 iunie
1999, pronuntata de Judecatoria Medias.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca Ordonanta
Guvernului nr. 13/1998 este neconstitutionala, intrucat, pe de o parte,
modifica o lege organica, asa cum este Codul de procedura civila, iar pe de
alta parte, dispozitiile acestei ordonante, nefiind inca aprobate prin lege de
catre Parlament, pot fi considerate "perimate" si, in consecinta,
trebuie declarate neconstitutionale. In opinia autorului exceptiei de
neconstitutionalitate, dispozitiile ordonantei contravin prevederilor art. 114
si ale art. 58 alin. (1) din Constitutie. Se mai sustine, de asemenea, ca
dispozitiile legale criticate, referitoare la nemotivarea hotararilor
pronuntate in fond si in apel, daca nu au fost atacate, contravin prevederilor
constitutionale ale art. 126 privind caracterul public al dezbaterilor, ale
art. 31 alin. (1) si (2) privind dreptul la informatie, ale art. 21 privind
accesul liber la justitie si ale art. 47 privind dreptul la petitionare, precum
si prevederilor art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, deoarece, sustine autorul exceptiei,
"daca in dosar nu sunt consemnate dezbaterile de fond si nici nu sunt
mentionate considerentele pentru care s-a pronuntat o anumita sentinta, cum
poate fi cineva informat corect asupra unor elemente esentiale dintr-un
dosar?".
Tribunalul Sibiu, exprimandu-si opinia, in urma solicitarii Curtii
Constitutionale, considera "ca pertinente aceste exceptii si ca atare le
sustine". De asemenea, instanta de judecata apreciaza ca efectele acestei
ordonante constau indeosebi in cheltuieli duble efectuate cu actele
procedurale, in munca fara utilitate practica a salariatilor instantelor
judecatoresti, a caror activitate "s-a ingreunat in mod vadit asupra
aspectului volumului", precum si in "alte multe anomalii [...]".
In motivarea opiniei sale instanta judecatoreasca evoca jurisprudenta Curtii
Constitutionale cu privire la Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, mentionand
deciziile nr. 61/1999 si nr. 135/1999, prin care au fost respinse exceptiile de
neconstitutionalitate privind aceasta ordonanta.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca fiind
neintemeiata, precizand ca asupra constitutionalitatii prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr.
61/1999, statuand ca dispozitiile acestei ordonante sunt constitutionale.
Considerarea dispozitiilor Codului de procedura civila ca fiind de resortul legii
organice ar echivala cu o completare a Constitutiei, care reglementeaza expres
si limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi. In ceea ce priveste
perimarea ordonantelor de urgenta neaprobate de Parlament, se precizeaza ca nu
exista nici o dispozitie constitutionala care sa stabileasca un anumit termen
pentru dezbaterea si aprobarea ordonantelor de catre Parlament.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Exceptia de neconstitutionalitate se refera la dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila.
Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii legale contravin prevederilor
art. 58 alin. (1) si ale art. 114 din Constitutie. De asemenea, considera ca
dispozitiile din ordonanta referitoare la nemotivarea hotararilor pronuntate in
fond si in apel, daca nu au fost atacate, contravin prevederilor
constitutionale ale art. 126 privind caracterul public al dezbaterilor, ale
art. 31 alin. (1) si (2) privind dreptul la informatie, ale art. 21 privind
accesul liber la justitie si ale art. 47 privind dreptul la petitionare, precum
si prevederilor art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 au mai fost supuse controlului
de constitutionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 61 din 20 aprilie
1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai
1999, si prin Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2000, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, Curtea a respins
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
13/1998. Pentru a ajunge la aceasta solutie, Curtea a retinut, in esenta, ca,
potrivit sistemului Constitutiei din 1991, calificarea legilor ca fiind
organice se face expres prin textele constitutionale, iar nu pe cale de
interpretare. Art. 72 alin. (3) din Constitutie prevede majoritatea domeniilor
care sunt supuse reglementarii prin lege organica. Atat in acest text, cat si
in celelalte articole ale Constitutiei, in care se specifica necesitatea
adoptarii de legi organice, nu se prevede ca procedura civila este supusa
reglementarii prin asemenea legi.
De asemenea, Curtea a apreciat ca motivarea sau nemotivarea hotararilor nu
are nici o inraurire asupra respectarii principiului privind caracterul public
al sedintelor de judecata, consacrat in art. 126 din Constitutie, care prevede:
"Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de
lege." Acest principiu vizeaza timpul si locul desfasurarii sedintelor de
judecata, iar nu si documentele intocmite in timpul acestora. Consemnarea
dezbaterilor, formele si modalitatile acestora sunt probleme de procedura,
care, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, sunt stabilite
de lege. Inlaturarea obligatiei de a motiva hotararile, daca acestea nu sunt
atacate cu apel sau cu recurs, nu ingradeste in nici un fel exercitiul
dreptului de acces la informatii de interes public si, prin urmare, nu incalca
art. 31 alin. (1) din Constitutie, care prevede: "Dreptul persoanei de a
avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit."
Datele ce rezulta din dosarele aflate in curs de judecata la instante nu sunt
destinate publicitatii, pentru ca privesc doar partile in cauza, dar solutiile
pronuntate pot fi aduse la cunostinta celor interesati prin orice mijloace
legale. Partile aflate in proces, indiferent de calitatea lor, au acces
nelimitat la actele dosarului, inclusiv la solutia pronuntata de instanta.
Necomunicarea motivarii hotararilor neatacate cu apel sau cu recurs nu
ingradeste accesul liber la justitie si nu contravine prevederilor art. 21 din
Constitutie, potrivit carora: "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Toate partile procesului iau cunostinta de modul de solutionare a acestuia si
isi pot exprima nemultumirea fata de solutia instantei de judecata prin
exercitarea cailor de atac. Partea nemultumita, luand cunostinta de hotararea
pronuntata, o poate ataca cu apel sau cu recurs in termenul prevazut de lege,
dupa care i se comunica si considerentele hotararii, pe baza carora ea isi va
motiva propriul apel sau recurs, combatand motivele avute in vedere de
instanta.
Dispozitiile ordonantei nu contravin nici art. 47 din Constitutie, deoarece
dreptul de petitionare al cetatenilor si solutionarea petitiilor de catre
autoritatile publice constituie un domeniu diferit si o procedura de urmat
aparte fata de cererile adresate justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor legitime ale persoanei, cu procedura specifica de
solutionare a litigiilor de catre instantele de judecata, corespunzatoare
diferitelor grade si faze ale judecatii.
Considerentele si solutia din deciziile citate sunt valabile si in cauza de
fata, neintervenind nici un element nou care sa determine reconsiderarea
jurisprudentei Curtii.
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei ca dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 contravin prevederilor art. 6 din Conventia
europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Curtea constata ca aceasta nu poate fi primita. Articolul 6 paragraful 1 din
Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale garanteaza fiecarei persoane dreptul de a sesiza o instanta
judecatoreasca in vederea solutionarii plangerilor privind drepturile si
obligatiile sale cu caracter civil. Astfel, articolul respectiv consacra
dreptul de a se adresa instantei judecatoresti in materie civila. Dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 contin unele norme de modificare si
completare a Codului de procedura civila referitoare la continutul hotararilor
judecatoresti, la motivarea acestora, la cererea si termenul de apel, la
motivarea si completarea apelului ori recursului. Potrivit dispozitiilor
acestei ordonante, partile in proces, nemultumite de solutia instantei de
judecata, pot exercita caile de atac, motivele apelului sau ale recursului
urmand sa fie redactate dupa motivarea sentintei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei
Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila, exceptie ridicata de Ramona Maria Florea in Dosarul nr. 5.255/1999 al
Tribunalului Sibiu.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 iunie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Doina Suliman