DECIZIE Nr.
1165 din 17 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 1 din Legea nr. 161/2003 privind
unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor
publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 701 din 19 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
luliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 861" din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea
şi sancţionarea corupţiei, excepţie invocată de Alexandru Rusu, prin apărătorul
ales, în Dosarul nr. 78/838/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează că autorul excepţiei a
depus la dosar concluzii scrise în susţinerea excepţiei de
neconstituţionalitate.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât
motivarea excepţiei s-a realizat ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu
excepţia invocată în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 78/838/2007, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor „art. 861
din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei." Excepţia a fost invocată de
Alexandru Rusu, prin apărătorul ales, Mihail Boldea, în contextul în care, în
cauză, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, având în vedere
calitatea apărătorului (deputat în legislatura 2008-2012), acesta nu va mai
putea acorda asistenţă juridică părţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă o serie de dispoziţii constituţionale, fără a motiva
încălcarea acestora.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Interdicţia prevăzută de normele criticate este în concordanţă cu art. 16 alin.
(3) din Constituţie, care prevede că funcţiile şi demnităţile publice, civile
sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoane care au
cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se face referire şi la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei, potrivit dispozitivului încheierii
de sesizare, îl constituie art. 861 din Legea nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare
se constată însă că excepţia priveşte dispoziţiile art. 821 din
acelaşi act normativ, astfel încât Curtea urmează să se pronunţe asupra acestui
text legal, care are următorul cuprins:
- Art. 821: „(1) Deputatul sau senatorul
care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi
profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către
judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la
parchetele de pe lângă aceste instanţe.
(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia
prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau
inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:
a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile
asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu
infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor
financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările
şi completările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000
privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările
şi completările ulterioare;
c) infracţiunile privind traficul de persoane şi
infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr.
678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările
ulterioare;
e) infracţiunile contra siguranţei statului,
prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
f) infracţiunile care împiedică înfăptuirea
justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute
în art. 356- 361 din Codul penal.
(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia
prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale
împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor
naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea,
nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor
internaţionale.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în
proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul
IV inclusiv."
Se arată că acest text de lege încalcă dispoziţiile
constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul
liber la justiţie şi art. 24 - Dreptul la apărare, fără a se motiva
în ce constă contradicţia relevată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că aceasta este nemotivată, contrar
dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările
trebuie făcute în formă scrisă şi motivate". Simpla enumerare în
sprijinul excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încălcate nu este
de natură să satisfacă exigenţa impusă de textul legal citat, sens în care
Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 627
din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555
din 23 iulie 2008, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19
februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166
din 17 martie 2009.
Faptul că ulterior, prin concluziile scrise depuse la
dosarul cauzei, se procedează la motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
nu este de natură să înlăture aplicabilitatea art. 10 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, deoarece „cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate
rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar
aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu
elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de
judecată." (Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, anterior menţionată).
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1)lit.A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 821 din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea
şi sancţionarea corupţiei, excepţie invocată de Alexandru Rusu, prin apărătorul
ales, în Dosarul nr. 78/838/2007 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta