DECIZIE Nr.
1160 din 11 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. 1, art. 64 alin. 1, art. 90
alin. 2 si art. 215 alin. 4 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 14 din 8 ianuarie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 1, art. 64 alin. 1, art. 90
alin. 2 şi art. 215 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de
Ioan Cionca şi Vasile Ion Rob în Dosarul nr. 1.730/266/2006 al Judecătoriei
Negreşti Oaş.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curţii că partea Consiliul
Local Târna Mare a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, motivată de
faptul că la acest termen nu poate fi apărată de un avocat, deoarece primarul
comunei refuză plata onorariului acestuia, deşi consiliul local a hotărât
angajarea unui avocat.
Ministerul Public nu este de acord cu amânarea cauzei.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a
cauzei.
Ministerul Public pune
concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Decizia penală nr. 142/R din 25 mai 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.730/266/2006, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 63 alin. 1, art. 64 alin. 1, art. 90 alin.2 şi art. 215 alin.4 din Codul
de procedură penală,
excepţie invocată de Ioan Cionca şi Vasile Ion Rob
în Dosarul nr. 1.730/266/2006 al Judecătoriei Negreşti Oaş.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece atribuie valoare probatorie în procesul penal unui
act de constatare care, în opinia autorilor excepţiei, este întocmit potrivit
unei proceduri specifice ce reglementează activitatea Curţii de Conturi,
procedură care se desfăşoară în afara procesului penal şi fără respectarea
garanţiilor recunoscute de lege părţilor în cadrul procesului penal. Se arată în
acest sens că art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală reglementează o
excepţie de la regula cuprinsă în alin. 1 al aceluiaşi text, permiţând ca
procesele-verbale de constatare încheiate de alte organe decât cele judiciare,
în procedurile administrative de control, să fie mijloace de probă „dacă legea
prevede aceasta". Această din urmă precizare, care condiţionează excepţia
de prevederea „legii", nu reprezintă o garanţie suficientă pentru
asigurarea unui proces echitabil, ci, dimpotrivă, nu face decât să alimenteze
inechităţile în domeniul penal, autorizând un amestec inadmisibil al
procedurilor administrative în procedurile penale. Procedurile administrative
de control ce preced întocmirea proceselor-verbale şi a actelor de constatare
semnalate de art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală nu satisfac
exigenţele procedurale impuse de dreptul la un proces echitabil. Or, în măsura
în care textele de lege criticate conferă acestor acte vocaţia de a fi folosite
ulterior ca mijloace de probă în procesul penal (cu privire la faptele şi
împrejurările de fapt constatate, precum şi cu privire la explicaţiile
persoanelor la care se referă şi a martorilor asistenţi), ele trebuie să se
supună tuturor cerinţelor impuse de aplicarea dreptului la un proces echitabil
în materie penală, respectiv: egalitatea de arme, contradictorialitatea,
obligarea de motivare a actelor judiciare, comunicarea probelor, posibilitatea
exercitării căilor de atac, publicitatea, independenţa şi imparţialitatea
autorităţilor justiţiei, respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi garantarea
exercitării drepturilor apărării. In plus, independenţa şi imparţialitatea
justiţiei sunt puse în pericol, deoarece s-a creat posibilitatea ca judecătorii
să-şi poată întemeia soluţia de condamnare pe acte întocmite în afara
procesului penal.
Tribunalul Satu Mare - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât „procesele-verbale de constatare întocmite de către controlorii Curţii
de Conturi sunt susceptibile de a fi considerate mijloace de probă în sensul
art. 64 din Codul de procedură penală şi pot servi la aflarea adevărului în
condiţiile în care se coroborează cu alte probe din dosar, luând în considerare
că, în conformitate cu art. 63 din Codul de procedură penală, probele nu au o
valoare dinainte stabilită, aprecierea lor făcându-se fie de organul de
urmărire penală, fie de către instanţa de judecată, în urma examinării tuturor
probelor administrate".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege
criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Folosirea actelor
încheiate de alte organe în procesul penal este guvernată de regulile
procedurii penale, reguli ce se aplică tuturor mijloacelor de probă. Astfel,
aceste procese-verbale şi acte de constatare se aduc la cunoştinţa părţilor în
cadrul unui proces public, cu respectarea contradictorialităţii, a dreptului la
apărare, şi pot fi contestate de părţi, în concordanţă cu cerinţele dreptului
la un proces echitabil.
Avocatul Poporului, referindu-se
şi la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în această materie,
consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 63 alin. 1, art. 64 alin. 1, art. 90 alin. 2 şi art. 215 alin.
4 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
-Art. 63 alin. 1: „Constituie
probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi
la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a
cauzei.";
- Art. 64 alin. 1: „Mijloacele
de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt:
declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate,
ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile
martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile,
mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice, constatările
medico-legale si expertizele.";
- Art. 90 alin. 2: „De asemenea,
sunt mijloace de probă procesele-verbale şi actele de constatare, încheiate de
alte organe, dacă legea prevede aceasta.";
- Art. 214 alin. 5: „Procesele-verbale
încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei sunt cele ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul
intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile
omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părţilor la un proces
echitabil şi ale art. 124 alin. (2) şi (3) referitoare la imparţialitatea şi
independenţa justiţiei. Se invocă, de asemenea, art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la
un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 90 alin. 2 şi art. 215 alin. 4 din Codul
de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios
constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi invocate şi în prezenta
cauză şi cu motivări similare. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 793
din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 22 octombrie 2007, Decizia
nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, şi
Decizia nr. 331 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 28 iulie 2005, prin care
Curtea, pentru considerentele acolo reţinute, a respins ca neîntemeiate
excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii,
considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în prezenta cauză,
inclusiv în ceea ce priveşte art. 63 alin. 1 şi art. 64 alin. 1 din Codul de
procedură penală, faţă de care nu au fost formulate
critici distincte.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 63 alin. 1, art. 64 alin. 1, art. 90 alin. 2 şi art. 215
alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Ioan Cionca şi
Vasile Ion Rob în Dosarul nr. 1.730/266/2006 al Judecătoriei Negreşti Oaş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta