Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 81D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 7 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.670/118/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Sofia Trofin într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze privind procedura insolvenţei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale, întrucât legiuitorul îi pune atât pe creditori, cât şi pe judecătorul-sindic într-o situaţie absurdă, deoarece i se cere judecătorului-sindic să revină asupra unei decizii iniţiale luate cu privire la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, în condiţiile în care nu a avut toate informaţiile necesare, pentru că legea prevede depunerea unor acte sumare. Aşadar, ulterior, i se cere aceluiaşi judecător să revină asupra a ceea ce a decis iniţial şi să pronunţe o hotărâre contrară. Astfel, consideră că Legea nr. 85/2014 care prevede ca acelaşi judecător să judece cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă şi opoziţia creează un cadru procesual incorect.6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. În plus, imparţialitatea judecătorului nu este afectată, întrucât acesta nu şi-a format opinia anterior soluţionării opoziţiei în condiţiile în care, la momentul analizării opoziţiei, judecătorul sindic reanalizează condiţiile legale în raport de momentul pronunţării soluţiei şi care justificau declanşarea procedurii împotriva debitorului tocmai prin prisma elementelor de fapt şi de drept noi, invocate de creditorul oponent, şi care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunţării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenţei, nefiind menţionate în cererea formulată de debitor.7. Instanţa mai menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006 şi Decizia nr. 1.208 din 20 septembrie 2011.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o veritabilă cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generate sau simplificate, după caz, prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziţii este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanşare a deschiderii procedurii insolvenţei. Judecătorul-sindic are ca atribuţii, conform art. 45 din lege, pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii, iar hotărârile acestuia sunt executorii şi pot fi atacate separat numai cu apel.10. Cererea debitorului se soluţionează în procedura necontencioasă, doar opoziţia se judecă în contradictoriu. În cadrul acestui proces se prezintă elemente noi de fapt şi de drept neavute în vedere de judecător la pronunţarea încheierii de deschidere a procedurii insolvenţei la cererea debitorului. În consecinţă, procedura reglementată de Legea nr. 85/2014 poate fi considerată deschisă ori respinsă doar atunci când judecătorul sindic hotărăşte în privinţa opoziţiilor formulate de creditori ori în situaţia în care nu s-au formulat opoziţii atunci când a expirat termenul prevăzut de lege pentru depunerea acestora.11. Se poate reţine şi argumentul că hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunţă asupra opoziţiilor poate fi atacată cu apel de către creditori. Soluţia aleasă de legiuitor este clară ca redactare. Aceste dispoziţii se aplică tuturor, iar instituirea unei reguli procedurale derogatorii de la dreptul comun are în vedere specificul procedurii insolvenţei şi principiul celerităţii. Judecătorul sindic nu şi-a exprimat părerea cu privire la cererile creditorilor, la judecarea opoziţiilor lor şi nu are niciun motiv de parţialitate. El nu-şi revocă hotărârea pentru erori materiale sau de judecată, nici pentru neobservarea unor dovezi de la dosar, ci pentru elemente noi (motive de fapt şi de drept, documente depuse de creditori etc.), neavute în vedere la soluţionarea cererii debitorului prin procedură necontencioasă.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: „Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la art. 100. În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ţine, în termen de 5 zile, o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona deodată, printr-o sentinţă, toate opoziţiile. Admiţând opoziţia, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii." 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu a mai analizat prevederile legale criticate, dar s-a pronunţat deja asupra aceleiaşi soluţii legislative conţinute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, lege abrogată prin Legea nr. 85/2014, prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea a statuat că opoziţia la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziţii este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanşare a deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006. 17. Procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi considerată deschisă ori refuzată numai când judecătorul-sindic hotărăşte în privinţa opoziţiilor formulate de creditori. Numai hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunţă asupra opoziţiilor este supusă căii de atac a recursului.18. În prezent, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, „Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive". Chiar şi în condiţiile noii reglementări a căilor de atac, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Aşadar, judecătorul-sindic reanalizează condiţiile legale, având în vedere elementele de fapt şi de drept noi invocate de creditorul oponent şi care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunţării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenţei, elemente care nu au fost menţionate în cererea formulată de debitor. Încheierea de deschidere a procedurii nu prejudiciază drepturile debitorului sau pe cele ale creditorilor, fiind doar o etapă procedurală. 19. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae