DECIZIE Nr.
115 din 9 februarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 241 din Legea nr. 297/2004 privind
piata de capital
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 150 din 8 martie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 297/2004
privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Start" - S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 1.671/1.371/2008
al Tribunalului Comercial Mureş.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază
că excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât textul legal
criticat constituie o măsură de protecţie a acţionarilor
societăţilor comerciale în cazul încheierii unor acte juridice cu
nerespectarea prevederilor legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 23 martie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 1.671/1.371/2008, Tribunalul Comercial
Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 297/2004
privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Start" - S.R.L. din Alexandria într-o cauză având ca
obiect anularea unei hotărâri a Adunării Generale a
Acţionarilor.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că textul legal criticat impune dobânditorului unui bun o
sarcină excesivă, injustă şi disproporţionată,
şi anume de a anticipa cât ar urma să fie valoarea activelor
imobilizate ale unei societăţi la sfârşitul exerciţiului
financiar în care realizează achiziţiile şi care va fi valoarea
tuturor tranzacţiilor deja încheiate sau care vor urma a fi încheiate pe
durata exerciţiului financiar în care realizează achiziţiile.
Sancţiunea unei greşite aprecieri, respectiv dacă la
sfârşitul exerciţiului financiar actul său de dobândire
depăşeşte 20% din valoarea activelor imobilizate, este anularea
actului în cauză de către instanţa de judecată.
Tribunalul Comercial Mureş apreciază că textul legal criticat contravine art. 44 din
Constituţie, în măsura în care exerciţiul financiar la care
acesta face referire este cel în curs. Se arată că, în acest caz,
dobânditorul unui activ contractează fără a avea posibilitatea
reală de a verifica la momentul încheierii contractului legalitatea
acestei operaţiuni din moment ce numai la încheierea exerciţiului
financiar va avea posibilitatea de a verifica dacă valoarea activului
depăşeşte 20% din totalul activelor imobiliare. într-o atare
situaţie, acesta este expus riscului de a-şi pierde dreptul de
proprietate asupra activului în cauză, deşi şi-a realizat
obligaţia de plată a preţului activului respectiv. Se
apreciază că înţelesul constituţional al textului ar trebui
să vizeze exerciţiul financiar anterior încheierii actului de
dobândire.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta
excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 297/2004 privind
piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 571 din 29 iunie 2004, care au următorul cuprins:
„Art. 241. - (1)
Actele de dobândire, înstrăinare, schimb sau de constituire în
garanţie a unor active din categoria activelor imobilizate ale
societăţii, a căror valoare depăşeşte, individual
sau cumulat, pe durata unui exerciţiu financiar, 20% din totalul activelor
imobilizate, mai puţin creanţele, vor fi încheiate de către
administratorii sau directorii societăţii numai după aprobarea
prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor.
(2) Inchirierile de active corporale, pentru o
perioadă mai mare de un an, a căror valoare individuală sau
cumulată faţă de acelaşi co-contractant sau persoane
implicate ori care acţionează în mod concertat
depăşeşte 20% din valoarea totalului activelor imobilizate, mai
puţin creanţele la data încheierii actului juridic, precum şi
asocierile pe o perioadă mai mare de un an, depăşind
aceeaşi valoare, se aprobă în prealabil de adunarea generală
extraordinară a acţionarilor.
(3) In cazul nerespectării prevederilor alin.
(1) şi (2), oricare dintre acţionari poate solicita instanţei
judecătoreşti anularea actului juridic încheiat şi
urmărirea administratorilor pentru repararea prejudiciului cauzat
societăţii."
Autorul excepţiei susţine că
dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile
constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi
ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate
ridicată, Curtea constată următoarele:
Textul legal criticat prevede în sarcina adunării
generale extraordinare a acţionarilor aprobarea prealabilă a:
- actelor de dobândire, înstrăinare, schimb sau
de constituire în garanţie a unor active din categoria activelor
imobilizate ale societăţii, a căror valoare
depăşeşte, individual sau cumulat, pe durata unui exerciţiu
financiar, 20% din totalul activelor imobilizate, mai puţin
creanţele;
- închirierii de active corporale, pentru o
perioadă mai mare de un an, a căror valoare individuală sau
cumulată faţă de acelaşi co-contractant sau persoane
implicate ori care acţionează în mod concertat
depăşeşte 20% din valoarea totalului activelor imobilizate, mai
puţin creanţele la data încheierii actului juridic.
Soluţia legislativă cuprinsă în art. 241
din Legea nr. 297/2004 reprezintă opţiunea legiuitorului de a proteja
şi de a încunoştinţa acţionarii unei societăţi
despre măsurile cu un anumit grad de importanţă pe care
administratorii sau directorii acesteia urmează să le ia. De aceea,
aprobarea prealabilă cerută din partea adunării generale
extraordinare a acţionarilor pentru tranzacţiile prevăzute de
art. 241 din lege se constituie într-o cerinţă imperativă
şi de ordine publică.
Raportat la critica propriu-zisă, Curtea
observă că activele imobilizate, cuprinzând imobilizările
necorporale, imobilizările corporale şi imobilizările
financiare, pot fi oricând evaluate din punct de vedere contabil la data
încheierii actelor mai sus enumerate. Prin urmare, stabilirea valorii activelor
imobilizate este o operaţiune contabilă care trebuie să fie
făcută la momentul la care se încheie acte de natura celor
enunţate prin textul de lege. Astfel, este fără dubiu că
problema ridicată de autorul excepţiei vizează în mod nemijlocit
evaluarea activului imobilizat la momentul realizării tranzacţiei.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine
că noţiunea de „exerciţiu financiar" cuprinsă în
textul de lege nu trebuie interpretată nici ca fiind exerciţiul
financiar anterior celui în care se încheie actul prevăzut de art. 241
alin. (1) sau (2) din Legea nr. 241/2004 şi nici ca fiind exerciţiul
financiar care urmează să se încheie în anul în care este încheiat
actul în cauză. Pur şi simplu, textul de lege se referă la
exerciţiul financiar în curs şi la valoarea activelor imobilizate la
momentul realizării tranzacţiei.
Faptul că prevederile legale criticate sunt
încălcate intenţionat sau nu fie prin evaluarea greşită a
activelor imobilizate, fie prin minimizarea valorii tranzacţiei realizate
nu înseamnă că, implicit, acesta ar avea vicii de
neconstituţionalitate. Sancţiunea încălcării normei legale
atrage nulitatea tranzacţiei încheiate; este o consecinţă
firească şi disuasivă, care descurajează sau ar trebui
să descurajeze încheierea unor tranzacţii realizate prin
încălcarea legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 297/2004
privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Start" - S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr.
1.671/1.371/2008 al Tribunalului Comercial Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 9 februarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly