DECIZIE Nr.
112 din 15 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 180 din 15 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader
- judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Manuela-luliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif
Grigore în Dosarul nr. 742/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde Constantin Hongu, mandatar
cu studii juridice al autorului excepţiei Constantin Bojescu, depunând procura
specială autentificată la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, mandatarul autorului excepţiei
Constantin Bojescu solicită admiterea acesteia, întrucât textul criticat din
Codul de procedură penală prevede numai posibilitatea extinderii, iar nu şi pe
cea a restrângerii cadrului procesual, încălcând astfel principiul
nediscriminării şi principiul independenţei judecătorilor şi restrângând
dreptul de a participa la procesul penal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind vorba despre o critică
de neconstituţionalitate, ci de una de aplicare a legii la o cauză particulară.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 august 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 742/2005, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 317
din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de inculpaţii
Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif Grigore într-o cauză
penală având ca obiect săvârşirea infracţiunii de utilizare de credite în alte
scopuri.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că se creează o inegalitate în drepturi
între cetăţeni atâta timp cât unii cetăţeni nu pot să-şi exercite pe deplin
dreptul de a participa sau nu într-un proces penal, în calitate de parte
vătămată, şi atâta timp cât se lasă la latitudinea procurorului stabilirea cadrului
procesual pe întreaga durată a judecăţii. Mai mult, dispoziţia legală criticată
restrânge dreptul unei persoane - care a fost introdusă în proces ca parte
vătămată împotriva voinţei sale - de a decide să nu participe la procesul
respectiv. Totodată, textul criticat contravine şi principiului independenţei
judecătorilor, întrucât permite procurorului să impună judecătorului un anumit
cadru procesual care nu poate fi modificat de către instanţele de judecată decât în sensul
extinderii sale, iar nu şi în cel al restrângerii.
Tribunalul Bacău - Secţia penală şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile criticate nu
contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât nimic nu împiedică
părţile vătămate să opteze fie pentru exercitarea acţiunii civile în cadrul
procesului penal, fie în cadrul unui proces civil separat.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât persoana care a
suferit un prejudiciu prin infracţiune are posibilitatea de a-şi exprima
opţiunea de a participa sau nu la proces ca parte vătămată, iar faptul că art.
317 din Codul de procedură penală limitează judecata la fapta şi persoana
arătate în actul de sesizare a instanţei nu este în măsură a institui o
subordonare a judecătorului faţă de procuror.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii şi
nici celui al independenţei judecătorilor, iar persoana nemulţumită de soluţia
adoptată are la dispoziţie suficiente modalităţi de a o contesta, în acest sens
fiind si Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2002.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),'ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură penală, cu următorul
cuprins: „Judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de
sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta
şi persoana la care se referă extinderea."
Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în faţa legii, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 alin. (2)
privind înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit art.
126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate
prevederile sau principiile constituţionale.
Curtea constată că dispoziţiile criticate din Codul de
procedură penală, potrivit cărora judecata se mărgineşte la fapta şi la
persoana arătate în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a
procesului penal, şi la fapta şi persoana la care face referire extinderea,
sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate de autorii
excepţiei.
In acest sens, susţinerea autorilor excepţiei, potrivit
căreia textul criticat ar institui o discriminare între cetăţeni referitoare la
posibilitatea de a participa ca parte vătămată într-un proces penal, încălcând
astfel art. 16 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiată deoarece, potrivit
dispoziţiilor Codului de procedură penală, persoanei vătămate i se pune în
vedere de către procuror sau de către instanţa de judecată că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a
suferit o pagubă materială sau o daună morală, că se poate constitui parte
civilă.
Referitor la susţinerea potrivit căreia textul criticat
contravine art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât permite procurorului să
impună judecătorului un anumit cadru procesual care nu poate fi restrâns,
Curtea reţine că înfăptuirea justiţiei prin instanţele judecătoreşti are
semnificaţia judecării unei cauze penale în limitele prevăzute în actul de
sesizare, limite impuse pe baza legii.
In consecinţă, având în vedere că textul criticat nu
restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că
art. 53 din Constituţie invocat în susţinerea excepţiei nu este incident în
cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu şi Iosif Grigore în Dosarul nr.
742/2005 al Tribunalului Bacău - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean