DECIZIE Nr.
1110 din 8 septembrie 2009
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 678 din 9 octombrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Fotbal Club U Craiova"
- S.A. în Dosarul nr. 9.917/99/2008 al Tribunalului laşi - Comercial faliment.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 9.917/99/2008, Tribunalul laşi - Comercial faliment a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Fotbal Club U Craiova" - S.A. într-o cauză având ca
obiect o cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile criticate încalcă
dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie referitoare la
dreptul la un proces echitabil, deoarece reglementează revizuirea unei sentinţe
doar în limita „aspectelor ce ţin de admisibilitatea cererii de revizuire şi a
faptelor pe care se întemeiază fără a raporta actul nou la probele administrate
în cauză în ciclul procesual anterior", astfel încât judecătorul nu poate
examina toate aspectele avute în vedere de instanţele ce s-au pronunţat
anterior.
Tribunalul Iaşi - Comercial faliment apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au
următorul cuprins: „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii
şi la faptele pe care se întemeiază."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie
referitoare la accesul liber la justiţie care garantează părţilor dreptul
la un proces echitabil.
Examinând excepţia, Curtea constată că aceasta este
neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare. Curtea reţine că dispoziţiile de
lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel,
prin Decizia sa nr. 247 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea Constituţională
a statuat că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 21 din
Constituţie, In considerentele acelei decizii, Curtea a statuat că „revizuirea
este o cale extraordinară de atac, fiind admisibilă numai în cazurile limitativ
prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă. Raţiunea reglementării
instituţiei revizuirii se întemeiază tocmai pe recunoaşterea de către legiuitor
a situaţiei că şi o hotărâre judecătorească poate fi greşită, nu neapărat din
motive imputabile instanţei de judecată, ipoteză în care trebuie să se dea
posibilitatea reformării acesteia.
Competenţa instanţei de revizuire de a schimba, în tot
sau în parte, hotărârea atacată este dată tocmai de scopul urmărit de
legiuitor, şi anume de a se corecta hotărârea respectivă. Astfel, Curtea
observă că aceasta nu declanşează un litigiu nou, ci reprezintă o fază
procesuală a aceleiaşi cauze şi, în aceste condiţii, instanţa în cauză trebuie
să lămurească şi aspectele ce au incidenţă asupra fondului cauzei ca urmare a
admiterii revizuirii.
Faptul că legiuitorul a prevăzut în art. 326 alin. 1
din Codul de procedură civilă că cererea de revizuire se judecă potrivit
dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată (art. 112 din
Codul de procedură civilă) nu poate fi înţeles în sensul că ne aflăm din nou
într-o fază iniţială proprie cererii de chemare în judecată, această prevedere
precizând doar în mod clar cadrul procesual.
Curtea reţine că, în timp ce acţiunea iniţială
urmăreşte realizarea unui drept al reclamantului bazat pe motivele de fapt şi
de drept, cererea de revizuire urmăreşte reformarea hotărârii definitive şi irevocabile,
tocmai pentru motivele prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă.
De altfel, judecarea revizuirii se desfăşoară numai în
cadrul procesual conturat în etapele procesuale anterioare. Astfel, instanţa de
revizuire va putea admite cererea de revizuire doar dacă aceasta se întemeiază
pe prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă. Cazurile de revizuire
sunt redactate în mod clar, sunt previzibile, precise şi neechivoce, astfel
încât instanţa de judecată are posibilitatea, în mod obiectiv, de a le
interpreta şi aplica; de asemenea, norma legală în cauză, satisfăcând
exigenţele mai sus arătate, permite părţilor să îşi regleze comportamentul
procesual în funcţie de aceasta."
Considerentele acelei decizii îşi menţin valabilitatea
şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, care să impună
schimbarea jurisprudenţei.
Faţă de cele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ridicată de
Societatea Comercială „Fotbal Club U Craiova" - S.A. în Dosarul nr.
9.917/99/2008 al Tribunalului laşi - Comercial faliment.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu