DECIZIE Nr.
111 din 19 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 185 din 11 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică în Dosarul nr. 178/201/2006 al
Tribunalului Dolj -Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 6 iulie
2007, pronunţată în Dosarul nr. 178/201/2006, Tribunalul Dolj - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
art. 8 din Legea nr. 1/2000 încalcă prevederile constituţionale cuprinse în
art. 16 şi 44, în măsura în care reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole operează doar în limita a maximum 50 ha, iar nu cu privire
la toată suprafaţa deţinută de foştii proprietari.
Tribunalul Dolj - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată,
arătând că textul de lege criticat îngrădeşte în mod evident dreptul de
proprietate al foştilor titulari.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 43/2003, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din
11 aprilie 2003.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu
dispoziţiile art. 16 şi 44 din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, aşa cum au
fost modificate prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Textul de lege criticat are următorul
conţinut: „Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit proprietatea pentru
diferenţa dintre suprafaţa de 10 hectare de familie şi suprafaţa preluată de
stat prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi
decât au deţinut înainte de preluare, la cerere, dacă este posibil, li se
comasează terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeaşi
categorie de folosinţă cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de
stat, eliberându-se un nou titlu de proprietate, după revocarea celui iniţial
de comisia judeţeană de fond funciar."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16 care consacră principiul egalităţii în drepturi şi în art. 44
referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate. De asemenea,
sunt invocate şi prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate s-a mai
pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 43/2003, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, constatând netemeinicia
criticilor formulate.
Cu acel prilej, Curtea a
reţinut că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi
amploarea măsurilor pe care le stabileşte prin lege, iar sub aspectele practice
pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunităţii vreunei măsuri
reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunţa, dar, în principiu, n-ar
putea, desigur, să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente,
devenind astfel „legislator pozitiv".
De altfel, nu revine Curţii Constituţionale aprecierea
caracterului măsurilor de reformă agrară din 1945. Ele au fost anterioare perioadei
care face obiectul reparaţiilor dispuse prin legile supuse criticilor de
neconstituţionalitate. Chiar dacă naţionalizarea sau alte moduri prin care, sub
imperiul unor legi anterioare, a luat naştere dreptul de proprietate al
statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituţiei, dreptul subiectiv
de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nu
este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia, independent de
modificările aduse regimului juridic al proprietăţii.
Aşa fiind, dreptul fostului proprietar de a i se
restitui imobilul se naşte în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care
îi reconstituie acest drept. Prevederile privind garantarea şi ocrotirea
proprietăţii, potrivit art. 44 din Constituţie, se aplică numai după
reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Nici critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiul
egalităţii în drepturi a cetăţenilor, nu este întemeiată, întrucât textele
legale criticate nu stabilesc vreo distincţie sau discriminare între persoanele
îndreptăţite, fiind aplicabile în egală măsură tuturor celor prevăzuţi în
ipoteza normei.
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Nicolae Mucică în Dosarul nr.
178/201/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu