DECIZIE   Nr. 109 din 3 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 135 din 4 martie 2009

Ioan Vida                                      - preşedinte

Nicolae Cochinescu                     -judecător

Aspazia Cojocaru                        -judecător

Acsinte Gaspar                            -judecător

Petre Lăzăroiu                             -judecător

Ion Predescu                               -judecător

Puskas Valentin Zoltan                -judecător

Tudorel Toader                            -judecător

Augustin Zegrean                        -judecător

Antonia Constantin                      - procuror

Mihai Paul Cotta                          - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgiştilor în Dosarul nr. 14.409/233/2007 al Judecătoriei Galaţi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 9 din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 10 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 14.409/233/2007, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgiştilor în cauza ce are ca obiect judecarea constatării nulităţii absolute a statutului sindicatului.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, care impun indicarea sediului unei organizaţii sindicale în statutul acesteia, este neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 9, 15 şi 40 din Constituţie, deoarece creează confuzie şi permite interpretări eronate, în urma cărora este necesar acordul patronatului pentru constituirea unui sindicat.

Judecătoria Galaţi consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 sunt constituţionale. Se arată că prevederile legale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la asociere.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, potrivit cărora: „(1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu privire la:

a) scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale; [...]".

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt următoarele: art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 15 privind universalitatea şi art. 40 referitor la dreptul la asociere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, Statutele sindicatelor cuprind, alături de alte cerinţe, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale. Stabilirea prin lege a condiţiilor în care sindicatele îşi pot desfăşura activitatea, inclusiv a conţinutului statutelor adoptate de membri săi, este o cerinţă a dispoziţiilor art. 9 din Constituţie, potrivit cărora sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. In consecinţă, obligaţia organizaţiilor sindicale de a indica şi sediul în statutele adoptate, fiind o aplicaţie constituţională, nu încalcă dreptul de asociere prevăzut la art. 40 din Constituţie.

In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 15 din Constituţie referitoare la universalitate, invocate în susţinerea excepţiei, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea" al Siderurgiştilorîn Dosarul nr. 14.409/233/2007 al Judecătoriei Galaţi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta