DECIZIE Nr. 142 din 8 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din
Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 79/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 309 din 8 mai 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea
creantelor bugetare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Coremi" - S.A. din Craiova in Dosarul nr. 1.014/CA/2002 al
Tribunalului Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei. Arata ca dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996
au fost preluate de Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, iar acestea nu contravin
prevederilor constitutionale invocate de autoarea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
1.014/CA/2002, Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si urmatoarele, precum si ale art.
13 - 15 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor
bugetare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Coremi" - S.A. din Craiova intr-o cauza administrativa avand ca
obiect solutionarea cererii de anulare a unui proces-verbal emis de parata Casa
de Asigurari de Sanatate a Judetului Dolj.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 53 referitoare la
asezarea justa a sarcinilor fiscale, prin faptul ca nu prevad limitari ale
nivelului majorarilor de intarziere, "cu atat mai mult cu cat acelasi act
normativ prevede ca mai intai se executa majorarile si penalitatile",
situatie care pune debitorul in imposibilitatea de a executa aceasta obligatie.
Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ opineaza
ca exceptia este neintemeiata intrucat, potrivit art. 53 din Constitutie,
cetatenii au obligatia de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile
publice, iar dispozitiile criticate nu incalca sistemul legal de impuneri care
asigura asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata
deoarece, in ceea ce priveste ordinea platii obligatiilor bugetare, Ordonanta
Guvernului nr. 61/2002, in art. 22, a preluat reglementarea cuprinsa in art. 8
din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, astfel ca, dispozitiile ce fac obiectul
exceptiei fiind mentinute ca solutii legislative de principiu in noua
reglementare din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, in cauza raman valabile
considerentele Deciziei nr. 284/2002, prin care Curtea Constitutionala a constatat
constitutionalitatea textului atacat.
Avocatul Poporului considera ca instituirea unor majorari de intarziere
pentru achitarea cu intarziere a creantelor bugetare nu intra in sfera
sistemului legal de impunere, ci in cea a raspunderii juridice pentru
neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege. Sanctionarea intarzierii la
plata obligatiilor bugetare nu incalca prevederile constitutionale referitoare
la asezarea justa a sarcinilor fiscale, intrucat majorarile de intarziere nu
sunt parte componenta a sistemului legal de impunere.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezulta din incheierea
de sesizare si din sustinerile autoarei exceptiei, il constituie dispozitiile
art. 8 si urmatoarele, precum si ale art. 13 - 15 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Ordonanta Guvernului nr.
61/2002 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 30
august 2002 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 79/2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003), care a
intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2003, dispozitiile Ordonantei Guvernului
nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost
abrogate.
Critica de neconstitutionalitate nu priveste insa intreaga reglementare
cuprinsa in textele de lege enumerate, ci numai modul de stabilire a
cuantumului majorarilor de intarziere, respectiv al dobanzilor, a caror
reglementare este cuprinsa in prezent in art. 16 din Ordonanta Guvernului nr.
61/2002, avand urmatorul continut:
"(1) Nivelul dobanzii se stabileste prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de
referinta a Bancii Nationale a Romaniei, o data pe an, in luna decembrie pentru
anul urmator sau in cursul anului, daca aceasta se modifica cu peste 5 puncte
procentuale.
(2) Cota penalitatilor de intarziere se poate modifica anual prin legea
bugetului de stat."
In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca, atunci cand
dispozitia legala criticata a fost modificata sau preluata in noul act
normativ, exceptia poate sa fie examinata daca textul legal, in noua sa
redactare, pastreaza solutia legislativa initiala (de exemplu, prin Decizia
Plenului Curtii Constitutionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995). Ca
atare, Curtea urmeaza sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind
colectarea creantelor bugetare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale mentionate sunt contrare prevederilor art. 53 din Constitutia Romaniei,
al caror continut este urmatorul:
- Art. 53: "(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si
prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a
sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin
lege, in situatii exceptionale."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nivelul
dobanzilor se stabileste, potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului
nr. 61/2002, corelat cu nivelul de referinta al Bancii Nationale a Romaniei,
deci pe baza unor determinari financiare obiective si nu prin liberul arbitru
al Executivului, asa cum, fara temei, sustine autorul exceptiei. Asadar, nu se
poate retine ca, prin delegarea Guvernului de a stabili nivelul dobanzii pentru
neplata la termenul scadent a obligatiilor bugetare, se creeaza cadrul de
stabilire abuziva a unor obligatii exorbitante in sarcina debitorilor.
De altfel, prin Legea nr. 79/2003 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.
61/2002, dispozitiile alin. (2) din textul criticat au fost modificate in
sensul ca nivelul penalitatilor de intarziere se poate modifica anual prin
legea bugetului de stat.
Tinand seama de aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile
criticate nu contravin prevederilor art. 53 din Constitutie referitoare la
sistemul legal de impunere si asezarea justa a sarcinilor fiscale, invocate de
autorul exceptiei, si nici unei alte prevederi din Legea fundamentala.
In sfarsit, Curtea constata ca prin Decizia nr. 106 din 11 martie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie
2003, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002. Neexistand
elemente noi, de natura a reconsidera aceasta jurisprudenta, considerentele
deciziei amintite si solutia pronuntata raman valabile si in prezenta cauza.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 53, al art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din
Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 79/2003, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Coremi" - S.A. din Craiova in Dosarul nr. 1.014/CA/2002
al Tribunalului Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 aprilie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva