Decizia Nr.1083 din 18.12.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Maria Crăiuţ în Dosarul nr. 11.292/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.044D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.162D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Georgeta Bondor în Dosarul nr. 11.295/86/2011 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.044D/2012 şi nr. 1.162D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.162D/2012 la Dosarul nr. 1.044D/2012, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 13 noiembrie 2012, în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 24 mai 2012 şi 19 iunie 2012, pronunţate în dosarele nr. 11.292/86/2011 şi nr. 11.295/86/2011, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Maria Crăiuţ şi Georgeta Bondor în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Suceava - Secţia civilă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile şi art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În esenţă, aceştia susţin că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât se ajunge la situaţia în care se creează o discriminare între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor şi alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special. Astfel, arată că Guvernul a acordat retroactiv grupe speciale de muncă militarilor şi poliţiştilor pentru a atenua scăderea cuantumului pensiilor pentru aceste categorii de persoane, în timp ce pentru alte categorii pensiile au fost diminuate în mod substanţial, fiind reduse în cuantum de 60-70%, afectând însăşi substanţa dreptului la pensie.Prin prisma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 27 martie 2012, autorii excepţiei apreciază că discriminarea este extinsă, întrucât consilierii Curţii de Conturi, fiind asimilaţi magistraţilor, urmează să revină la pensiile speciale. Prin similitudine cu considerentele acestei decizii, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor se află în aceeaşi situaţie, având aceleaşi interdicţii şi incompatibilităţi ca magistraţii şi consilierii Curţii de Conturi. De asemenea, aceştia arată că există „reglementări duble, total opuse“ referitoare la pensiile de serviciu, întrucât, la data adoptării Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, nu au fost abrogate prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, fapt ce contravine dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.Totodată, autorii excepţiei susţin că pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a fost stabilită în considerarea atribuţiilor de serviciu, a incompatibilităţilor şi interdicţiilor aferente acestei categorii de personal din domeniul justiţiei. Aceasta constituie un bun actual, un drept de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât „reducerea substanţială a pensiei aflată în plată echivalează cu o expropriere, fiind încălcat dreptul la coerenţă legislativă, statutul legal şi predictibilitatea legii, dar şi speranţa legitimă.“Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă opinează în sensul că prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile şi art. 16 privind egalitatea în drepturi.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că reglementarea legală criticată este constituţională şi nu contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi art. 16 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]f)art. 68, art. 68¹ alin. (2) şi art. 68²-68⁴ din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;“.Autorii excepţiei susţin că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile şi art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate identice, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză. În acest sens, este Decizia nr. 945 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, prin care Curtea, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Referitor la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin această decizie, Curtea a constatat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“. Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că pensiile de serviciu au fost eliminate şi integrate sistemului public de pensii prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Abrogările prevăzute de art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu constituie decât o operaţiune tehnico-legislativă de corelare a prevederilor actului normativ adoptat cu cele existente în alte legi ce reglementează pensiile speciale, respectiv alte măsuri în domeniul pensiilor. În aceste condiţii, Curtea a constatat că Legea nr. 263/2010 nu are caracter novator şi nu aduce nicio modificare sau un element nou în raport cu cadrul legal consacrat odată cu apariţia Legii nr. 119/2010. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare între diferite categorii de personal, respectiv între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor şi alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, Curtea a constatat că nici această critică nu poate fi reţinută. Astfel, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, în privinţa cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Curtea a statuat că aceştia au beneficiat şi continuă să beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii. Totodată, Curtea a reţinut că aceste categorii de personal au fost supuse deopotrivă procesului de recalculare a pensiei dobândite în virtutea calităţii de pensionar. Principiul egalităţii, astfel cum s-a arătat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situaţii obiectiv diferite justifică şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului, care, ţinând cont de particularităţile activităţii desfăşurate de fiecare categorie în parte, să reglementeze reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Maria Crăiuţ şi Georgeta Bondor în dosarele nr. 11.292/86/2011 şi nr. 11.295/86/2011 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora