Decizia Nr.1081 din 13.12.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 17.686/245/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.495D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile criticate nu sunt de natură a contraveni liberului acces la justiţie consacrat prin art. 21 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 17.686/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure într-o cauză civilă în care autorul excepţiei a formulat o cerere de recuzare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că limitele dreptului de a formula cerere de recuzare, stabilite de legiuitor prin dispoziţiile art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, constituie o barieră în calea accesului liber la justiţie, încălcând totodată dreptul la un proces echitabil al părţii interesate de promovarea unei astfel de cereri.Tribunalul Iaşi - Secţia civilă opinează că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, arătând că limitele de sesizare a instanţei cu cereri de recuzare au fost stabilite de legiuitor în scopul evitării formulării de către justiţiabili a unor cereri abuzive în vederea tergiversării soluţionării cauzelor.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutor, curator sau director al unei instituţii publice sau societăţi comerciale, când aceştia nu au interes personal în judecarea pricinii.Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.[...]Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător.“Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, raportându-se la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 265 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, şi Decizia nr. 72 din 2 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, prin care a reţinut că textele de lege criticate reprezintă norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.De asemenea, Curtea a reţinut că instituţia recuzării se justifică prin imperativul asigurării unei judecăţi imparţiale, în care părţile să fie protejate de eventuala părtinire a judecătorului. Recuzarea nu poate fi, în consecinţă, decât individuală, şi nu colectivă, şi nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanţe de a judeca procesele cu care au fost învestiţi în condiţiile legii.Totodată, Curtea a statuat că prin textele de lege criticate legiuitorul nu a înţeles să restrângă accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestor drepturi constituţionale. Aceste reguli de procedură se justifică prin intenţia legiuitorului de a împiedica tergiversarea înfăptuirii actului de justiţie, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ţinându-se seama şi de interesele legitime ale celorlalte părţi, nu numai de cele ale părţii care a formulat cererea de recuzare.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia amintită îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1, 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 17.686/245/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop