DECIZIE Nr.
1062 din 20 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul alesilor locali si art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006
pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor
locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 838 din 7 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Valentina Bărbăteanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Organizaţia
Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen
Nicolicea, în Dosarul nr. 1.541/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
654D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de acelaşi autor în
Dosarul nr. 1.539/101/2007 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 654D/2007 la Dosarul nr. 653D/2007,
care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Precizează că
autorul excepţiei nu îşi raportează critica la niciun text sau principiu
constituţional, neîndeplinind cerinţa motivării prevăzută de art. 10 alin. (2)
din Legea nr. 47/1995 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin Incheierile din 23 aprilie 2006, pronunţate în
dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007, Tribunalul Mehedinţi -
Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16
alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali. Excepţia a fost ridicată de Organizaţia
Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen
Nicolicea, în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea
unor cereri prin care se solicită obligarea prefectului judeţului Mehedinţi să
constate încetarea de drept a mandatelor unor primari.
In motivarea excepţiei, având un conţinut identic, se susţine că prevederile art. 16 alin.
(1) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituţionale, întrucât art. 63 alin. (1)
din Legea nr. 215/2001 prevede că validarea mandatelor de primar se face de
către instanţa de judecată, aşa că ar trebui ca şi încetarea mandatului să se
constate de instanţă. In ceea ce priveşte dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006, arată
că acestea se află în strânsă legătură cu cele ale art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, iar
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede că, în caz de admitere a
excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională se va pronunţa şi
asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod
necesar şi evident, nu pot fi disociate.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de
contencios administrativ precizează că, „din
dispoziţiile constituţionale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice, se desprinde principiul că
entitatea care numeşte în funcţii publice, în mod simetric, dispune sau
constată încetarea mandatului respectiv". De aceea, apreciază că, întrucât
validarea mandatului de primar se face de către instanţă, tot instanţa ar
trebui să fie cea care să constate şi încetarea mandatului.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea
nr. 393/2004 nu este întemeiată întrucât principiul simetriei nu este consacrat
în Constituţie, fiind recunoscut doar în doctrină şi în practică. In ceea ce
priveşte dispoziţiile art. II alin.
(2) din Legea nr. 249/2006, precizează că, pentru a constata
neconstitu-ţionalitatea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din lege, Curtea Constituţională „a examinat art. II în întregul său şi, în măsura în care
dispoziţiile cuprinse în alin. (2) ar fi neconstituţionale, Curtea le-ar fi
declarat ca atare, aşa cum a procedat pentru alin. (1)". In plus, arată
că, în opinia sa, dispoziţiile cuprinse în alin. (2) al art. II din Legea nr. 249/2006 pot fi disociate
de cele cuprinse în alin. (1) şi (3).
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. In susţinerea acestui
punct de vedere arată că autorul excepţiei critică prevederile de lege fără să
indice textele sau principiile constituţionale pe care acestea le încalcă, iar
Curtea nu se poate substitui părţii în ceea ce priveşte invocarea motivelor de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, care au
următorul cuprins:
-Art. 16 alin. (1): „(1) In
toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul
emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului."
De asemenea, obiect al excepţiei îl formează şi
dispoziţiile art. II alin. (2)
din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 554 din 27 iunie
2006, care prevăd următoarele:
- Art. II alin. (2): „(2)
Secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului
Bucureşti, este obligat să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor
locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti,
în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi pe
site-ul Internet, în termen de 5 zile."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu invocă în
motivarea acesteia niciun text sau principiu din Legea fundamentală căruia
prevederile de lege criticate i-ar contraveni.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Referitor la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, autorul excepţiei susţine că ar trebui să se
aplice principiul simetriei în ceea ce priveşte modalitatea de numire în
funcţia publică a aleşilor locali şi de constatare a încetării mandatului
acestora.
In susţinerea acestei opinii, autorul excepţiei nu face
referire la niciun text şi la niciun principiu din Constituţie. Principiul
simetriei actelor juridice nu este un principiu de ordin constituţional, astfel
încât critica formulată nu este o autentică critică de neconstituţionalitate.
Ca atare, excepţia este inadmisibilă întrucât sesizarea Curţii nu întruneşte
una dintre cerinţele esenţiale, şi anume cea privind motivarea acesteia. Câtă
vreme autorul excepţiei nu îşi raportează critica la prevederi sau principii
din Legea fundamentală, excepţia este nemotivată, iar Curtea nu poate analiza
constituţionalitatea textelor de lege deduse controlului decât în limitele
sesizării, fără să se poată substitui autorului excepţiei prin raportarea la
texte din Constituţie pe care acesta nu le-a invocat în critica sa.
In exercitarea controlului de
constituţionalitate a unui text de lege, Curtea Constituţională examinează
compatibilitatea acestuia cu prevederi şi principii din Constituţie, iar nu
concordanţa acestuia cu dispoziţii ale altor acte normative, aşa cum este cazul
în speţa de faţă. Autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea textului de
lege criticat din compararea acestuia cu prevederile art. 63 alin. (1) din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, indicat de altfel în mod
greşit. In realitate, autorul
excepţiei are în vedere prevederile art. 58 din legea amintită, care fac
trimitere la cele ale art. 30 alin. (1) şi care stabilesc că validarea alegerii
primarilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea
administrativ-teritorială. Faţă de acest text doreşte autorul excepţiei ca
instanţa de contencios constituţional să constate neconstituţionalitatea
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali, ceea ce este, evident, inadmisibil.
II. Curtea nu poate reţine nici
susţinerea autorului potrivit căreia prevederile art. II
alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali ar fi
indisolubil legate de prevederile pe care Curtea Constituţională Ie-a declarat
ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. Aceasta, deoarece obligaţia
secretarului general al judeţului, respectiv a secretarului general al
municipiului Bucureşti, de a publica situaţia apartenenţei politice a aleşilor
locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti,
subzistă independent de constatarea neconstituţionalitaţii textelor care
obligau aleşii locali ca, într-un anumit interval de timp, să îşi declare
apartenenţa politică [art. II alin.
(1) din Legea nr. 249/2006] şi care stabileau termenul de la care încetează de
drept mandatul aleşilor locali în situaţiile avute în vedere de art. II alin. (3) din aceeaşi lege.
Dincolo de existenţa vreunei legături între cele trei
alineate ale art. II din Legea
nr. 249/2006, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 este
inadmisibilă pentru aceleaşi considerente expuse mai sus, şi anume lipsa
motivării prin raportare la prevederile Constituţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2)
din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie
ridicată de Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin
preşedinte Eugen Nicolicea, în dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007
ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu