DECIZIE Nr.
1041 din 14 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 si art. 278 1 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 659 din 3 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 2781 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în
Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecătoriei Medgidia, şi de Cristina-Mihaela
Radu, în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 345D/2009 şi nr. 473D/2009 au
obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării
cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune
conexarea Dosarului nr. 473D/2009 la Dosarul nr. 345D/2009, care este primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.825/256/2008, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781
din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţă, din
oficiu, cu ocazia soluţionării plângerii împotriva rezoluţiei procurorului de
aplicare a unei amenzi judiciare.
Prin Incheierea din 16 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.308/44/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 278 şi art. 2781 din Codul de procedură penală. Excepţia a
fost ridicată de Cristina-Mihaela Radu cu ocazia soluţionării plângerii
împotriva unei ordonanţe a procurorului general al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Galaţi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate
încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil, întrucât nu prevăd posibilitatea atacării în faţa
judecătorului şi a altor acte ale procurorului, în afara rezoluţiilor şi
ordonanţelor de netrimitere în judecată.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală apreciază că art. 2781 din Codul de procedură penală,
întrucât reglementează posibilitatea atacării în faţa judecătorului doar a
rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, se află
în neconcordanţă cu prevederile constituţionale potrivit cărora toate
persoanele sunt egale în faţa legii.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcă
prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei. Face
trimitere, în acest sens, la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 598/2005, nr.
36/2007, nr. 232/2007, nr. 248/2007, nr. 751/2007 şi nr. 697/2008. Arată că, în
plus, critica de neconstituţionalitate este formulată din perspectiva unei
omisiuni de reglementare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,
3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 278 şi art. 2781 din Codul de procedură
penală. Prevederile art. 278 din Codul de procedură penală au fost modificate
prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură
penală şi a unor legi speciale (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003), iar prin Legea nr. 480/2004 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură penală (publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004) legiuitorul a
dat un nou cuprins dispoziţiilor alineatului 3 şi a introdus alineatul 31.
De asemenea, prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală au
fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea
Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel,
textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 278: „Plângerea împotriva măsurilor luate
sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de
acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul
general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de
secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
In cazul când măsurile şi actele sunt ale
prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă
curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza
dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul
ierarhic superior.
In cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale
sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub
urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen
de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie,
persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249
alin. 2.
Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se
soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a
urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de
încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi
celorlalte persoane interesate.
Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod
corespunzător";
- Art. 2781: „După respingerea plângerii
făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a
urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de
scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de
procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese
legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data
comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278,
la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să
judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva
dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
In cazul în care prim-procurorul parchetului sau,
după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel,
procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul
prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării
termenului iniţial de 20 de zile.
Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în
termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea
urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi
penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea
acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când
judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate
lua măsuri pentru prezentarea acesteia.
La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este
obligatorie.
La termenul fixat pentru judecarea plângerii,
judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de
care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală
sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.
Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică
rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din
dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a)respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau
inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa
atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea
începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este
obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând
totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume
mijloace de probă;
c)admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt
suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit,
dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se
în mod corespunzător.
In cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de
sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin.
1.
Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8
lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut
plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale,
scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de
orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.
In situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana
în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este
cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi
urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau
împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a
intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.
Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în
termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.
Plângerea greşit îndreptată se trimite organului
judiciar competent."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul
liber la justiţie şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, precum şi
ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern raportate la
prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorii excepţiei solicită, în realitate, completarea prevederilor
de lege criticate, în sensul de a reglementa posibilitatea atacării în faţa
judecătorului nu numai a rezoluţiilor sau ordonanţelor de netrimitere în
judecată, ci şi a altor acte ale procurorului. O asemenea solicitare nu intră,
însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art.
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului.
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 278 şi art. 2781 din Codul de procedură penală
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 2781 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în
Dosarul nr. 1.825/256/2008 al Judecătoriei Medgidia şi de Cristina-Mihaela Radu
în Dosarul nr. 1.308/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică