DECIZIE Nr.
104 din 14 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 174 din 6 martie 2008
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
invocată de Marian Adrian Chinde în Dosarul nr. 5.191/231/2007 al Judecătoriei
Focşani.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei,
lipsind ceIELalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Având cuvântul, Marian Adrian Chinde solicită admiterea
excepţiei aşa cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de
neconstituţionalitate care fundamentează cererea sa. Depune la dosar concluzii
scrise.
Ministerul Public pune concluzii
de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că
textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 29 august 2007, pronunţată în Dosarul nr.
5.191/231/2007, Judecătoria Focşani a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
invocată de Marian Adrian Chinde în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, prin modificarea art. 10 lit. b) din
Legea nr. 78/2000 în sensul eliminării dispoziţiilor care incriminau acordarea
de credite cu nerespectarea normelor de creditare (faptă cu privire la care se
arată că a fost comisă în cauză de intimaţi), legiuitorul a dorit, pe de o
parte, ca petenţii păgubiţi de funcţionarii băncii să nu îşi mai poată apăra
drepturile constituţionale în faţa justiţiei, iar, pe de altă parte, procesul
echitabil să nu mai aibă loc, ceea ce conduce la destabilizarea statului de
drept. Se mai arată că, atâta timp cât Curtea Constituţională a statuat în mod
constant în jurisprudenţa sa că art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, în
vechea redactare, era constituţional, „sensul şi spiritul legii se pot modifica
doar pentru a proteja şi/sau susţine un grup de interese, care a încălcat
legea, [...], acordând credite fără respectarea condiţiilor minimale impuse de
legiuitor". Se consideră că nu se impunea o modificare a Legii nr.
78/2000, deoarece aceasta nu contravenea dreptului intern şi internaţional,
modificarea operată fiind în dezacord cu voinţa sa politică şi determinând o
discriminare prin aceea că cetăţenilor care au săvârşit aceleaşi fapte li se
aplică reglementări diferite.
Judecătoria Focşani apreciază
că excepţia este neîntemeiată, deoarece „prin modificarea adusă art. 10 lit. b)
din Legea nr. 78/2000 s-a
urmărit incriminarea separată a faptelor de corupţie privind acordarea de
credite cu încălcarea legii, care sunt sancţionate prin legi speciale ce
reglementează activitatea sistemului financiar-bancar, de faptele privind
acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, care sunt, în continuare, reglementate de prezenta lege".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că forma actuală a
dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 este în acord cu
dispoziţiile constituţionale. In argumentarea sa mai susţine că „faptele
dezincriminate pot fi încadrate la alte infracţiuni, iar beneficiarii de
credite ar putea intra la complicitate la abuz în serviciu sau
înşelăciune".
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 10: „Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi
următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau
pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
[...] b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii,
neurmărirea, conform legii, a destinaţiilor subvenţiilor."
Se susţine că acest text de lege încalcă prevederile
constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de
drept, supremaţia Constituţiei şi a legilor, art. 8 alin. (2) referitoare la
partidele politice, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern,
art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi libertăţilor
consacrate de Constituţie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21
privind accesul liber la justiţie. Cu privire la acelaşi text de lege, se arată
că ar contraveni legilor organice în vigoare, în special Codului penal şi
Codului de procedură penală, Legii nr. 324/2006 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Deciziei Curţii Constituţionale
nr. 683/2005 prin care s-a constatat că art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000,
în forma anterioară modificării sale, era constituţional, precum şi art. 7 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind legalitatea pedepsei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că, în realitate, criticile formulate în cauză de autorul
excepţiei se bazează pe compararea formei actuale a textului art. 10 lit. b)
din Legea nr. 78/2000 cu forma anterioară modificării acestuia prin Legea nr.
69/2007, formă în care era incriminată şi acordarea de credite cu încălcarea
legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de
creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor ori neurmărirea
creditelor restante.
De asemenea, art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000,
astfel cum a fost modificat, este criticat din
perspectiva jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la acelaşi text de
lege, însă în forma anterioară modificării acestuia, precum şi în raport de
dispoziţiile
Codului penal, ale Codului de procedură penală şi ale
Legii nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Asemenea critici nu pot fi reţinute deoarece, aşa cum a
statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr.
495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005 sau prin
Decizia nr. 1.192 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2008, examinarea constituţionalităţii unui text de lege
are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din
instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, iar nu
compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea sau
posibiIELe contradicţii din cadrul legislaţiei interne. Pentru aceleaşi motive
nu poate fi reţinută nici critica referitoare la discriminarea creată între
cetăţeni ca urmare a aplicării art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 în forma
anterioară modificării sale prin Legea nr. 69/2007, respectiv în forma
ulterioară acestei modificări.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
invocată de Marian Adrian Chinde în Dosarul nr. 5.191/231/2007 al Judecătoriei
Focşani.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 februarie
2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta