DECIZIE Nr.
1036 din 9 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 748 din 5 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia
Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 din Codul penal, excepţie
ridicată de Traian Gheţi în Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curţii de Apel Braşov
- Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi în Dosarul nr. 7/197/2004 al
Judecătoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.029D/2008 şi nr. 1.612D/2008
au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului
Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu
se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea Dosarului nr. 1.612D/2008 la Dosarul
nr. 1.029D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 9 aprilie 2008 şi 13 mai 2008,
pronunţate în dosarele nr. 4.547/62/2007 şi nr. 7/197/2004, Curtea de Apel
Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoria Braşov au
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 215 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de
Traian Gheţi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile
legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 11, 20, 21, 23,
45, 53, 124 şi 135, precum şi art. 6 şi 18 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr.
4 adiţional la aceeaşi Convenţie, deoarece intruziunea statului în raporturile
economice dintre părţi este contrară textului şi spiritului dispoziţiilor
constituţionale şi se încalcă drepturile celor ce cu bună-credinţă îşi exercită
drepturile şi libertăţile economice, comerciale sau contractuale.
Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este nefondată.
Judecătoria Braşov opinează
că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece în toate
sistemele de drept înşelăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată şi
sever sancţionată, al cărui element material are drept premisă o acţiune,
respectiv o omisiune, de a induce cocontractantul într-o eroare determinată la
încheierea contractului. Aşadar, înşelăciunea, în oricare din variantele sale,
protejează patrimoniul şi încrederea participanţilor la raporturile juridice
patrimoniale tocmai pentru a asigura, între altele, liberul acces al persoanei
la o activitate economică şi libera iniţiativă. De asemenea, textul legal nu
conţine nicio normă care să aducă atingere dreptului părţilor interesate la un
proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil şi nu
aduce atingere principiului constituţional potrivit căruia justiţia este unică,
imparţială şi egală pentru toţi.
Articolul 215 din Codul penal nu contravine nici
regulilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau libertăţi, iar prevederile art. 11 şi 20 din Constituţie nu au
incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 din Codul penal cu denumirea marginală Inşelăciunea,
care au următorul conţinut:
„Inducerea în eroare a unei persoane, prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte
adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material
injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 12 ani.
Inşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau
calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi
o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane
cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel
încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat
contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în
alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit
sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta
de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice
trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul
arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
Inşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de
grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios
constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul
pronunţării Deciziei nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3
şi 4 din Codul penal.
Deoarece până în prezent nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 215 din Codul penal, excepţie ridicată de Traian Gheţi în
Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi în Dosarul nr. 7/197/2004 al Judecătoriei Braşov.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru