DECIZIE   Nr. 1029 din 14 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 727 din 1 noiembrie 2010

Augustin Zegrean                            - preşedinte

Acsinte Gaspar                                - judecător

Petre Lăzăroiu                                 - judecător

Mircea Ştefan Minea                       - judecător

Ion Predescu                                    - judecător

Puskas Valentin Zoltan                    - judecător

Tudorel Toader                                - judecător

Ingrid Alina Tudora                         - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Synco Telecom" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr. 20.022/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 446R din 29 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 20.022/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Synco Telecom" - S.R.L, din Bucureşti într-o cauză având ca obiect „drepturi de autor şi drepturi conexe".

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, prin conferirea ope legis în favoarea titularilor de drepturi de autor a dreptului de a solicita triplul unei sume pretinse ca prejudiciu cauzat, fără a fi obligaţi a demonstra în concret în ce a constat aceasta, fără posibilitatea cenzurării acestei sume, îngrădind părţii adverse posibilitatea de a demonstra netemeinicia sau' exacerbarea nejustificată a pretenţiilor, cu încălcarea principiului reparaţiei integrale a prejudiciului şi a acordării despăgubirilor, textul de lege criticat reprezintă o fncălcare a prevederilor art. 21 din Constituţie. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată instituie un regim de favorizare a titularilor de drepturi conexe prin stabilirea de plano a dreptului acestora de a obţine triplul sumei pretinse ca prejudiciu cauzat, sumă stabilită arbitrai, aceştia beneficiind de o îmbogăţire fără justă cauză, motiv pentru care textul contravine principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, statuat şi prin art. 124 alin. (2) din Constituţie. In final, susţine că este încălcat şi principiului constituţional ai ocrotirii în mod egal a proprietăţii private, titularii de drepturi conexe fiind privilegiaţi, prin „repararea triplă" a prejudiciului cauzat, aducându-se astfel atingere dreptului de proprietate privată, deoarece determină diminuarea averii unei persoane în favoarea alteia, având drept rezultat îmbogăţirea fără justă cauză a celei din urmă.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reglementarea legală criticată nefii'nd în contradicţie cu normele constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând  încheierea   de   sesizare,   raportul   întocmit  de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996.

Art. 139 din Legea nr. 8/1996 a fost modificat prin art. I pct. 62 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006.

Textul de lege criticat are următorul conţinut:

- Art. 139 alin. (2): „La stabilirea despăgubirilor instanţa de judecată ia în considerare: [...]

b) fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile menţionate la lit. a)."

Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (2) potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, precum şi celor ale art. 124 alin. (2) care prevăd că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 596 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, făcând trimitere la Decizia nr. 504 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, Curtea a constatat că „prevederile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 sunt cuprinse în cap. III - Măsuri de protecţie, proceduri şi sancţiuni şi se referă la posibilitatea titularilor drepturilor de autor şi al drepturilor conexe de a solicita instanţelor de judecată sau altor organisme competente constatarea încălcării drepturilor recunoscute prin prezenta lege şi repararea prejudiciului cauzat".

Textul de lege criticat instituie o sancţiune civilă, şi anume obligarea la repararea pagubei produse ca urmare a încălcării unui drept de autor sau a unor drepturi conexe, protejate prin lege, în deplină concordanţă cu principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate privată, ce include şi proprietatea intelectuală. Posibilitatea acordării de către instanţa de judecată a unei despăgubiri reprezentând triplul sumei ce ar fi fost legal datorată pentru tipul de utilizare ce a făcut obiect al faptei ilicite reprezintă chiar transpunerea legală a dreptului comun în materia răspunderii civile delictuale, respectiv regula răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, atât pentru pagubele previzibile, cât şi pentru cele neprevizibile. Autorul faptei ilicite nu este în situaţia unui debitor contractual, ţinut să răspundă numai pentru prejudiciul previzibil la momentul'încheierii contractului.

Totodată, Curtea a statuat că opţiunea legiuitorului de a institui posibilitatea acordării unui cuantum al despăgubirii echivalent cu triplul sumei ce ar fi fost legal datorată pentru utilizarea fără drept a operelor purtătoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe nu poate fi calificată ca o măsură arbitrară. Această posibilitate reprezintă doar alternativa pentru instanţa de judecată, aplicabilă doar în cazul în care nu se pot lua în considerare criteriile stabilite prin art. 139 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 8/1996, respectiv consecinţele economice negative, în special câştigul nerealizat, foloasele patrimoniale realizate pe nedrept de făptuitor sau daunele morale cauzate titularului dreptului.

Intrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Synco Telecom" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr. 20.022/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora