Decizia Nr.1029 din 14.07.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Emilia Hură în Dosarul nr. 1.068/110/2009 al Curţii de Apel Bacău - Secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.300D/2010. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin dispoziţiile art. 196 lit. a) şi m) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar actul normativ abrogator nu a preluat soluţia legislativă criticată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.068/110/2009, Curtea de Apel Bacău - Secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.Excepţia a fost ridicată de Emilia Hură cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 290 din 17 februarie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1.068/110/2009.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate, care modifică art. 77 din Legea nr. 19/2000, sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că alin. (2) al art. 77 din lege nu include în ipoteza sa şi asiguraţii care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite de muncă şi care, asemănător persoanelor care au desfăşurat munca în condiţii speciale, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare şi, pe cale de consecinţă, şi a stagiului de cotizare.Curtea de Apel Bacău - Secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, de vreme ce textul de lege criticat instituie aceleaşi reguli de determinare a punctajului mediu anual pentru persoane aflate în aceleaşi situaţii de cotizare.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Deşi potrivit încheierii de sesizare obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, Curtea constată că, în realitate, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, aşa cum au fost acestea modificate prin art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001.Dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 19/2000 au următoarea redactare: „(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3. (2) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. (3) În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5. (4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că acest text de lege este discriminatoriu, contravenind dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au fost abrogate prin dispoziţiile art. 196 lit. a) şi m) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, lege care nu a mai preluat soluţia legislativă criticată. Astfel, art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 263/2010 instituie atât pentru persoanele care au desfăşurat munca în condiţii deosebite, cât şi pentru cele care au desfăşurat munca în condiţii speciale doar beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare, fără reducerea stagiului de cotizare. Reducerea stagiului de cotizare este prevăzută doar ca excepţie pentru anumite categorii de persoane, având în vedere specificul muncii. Curtea constată însă că, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 766*) din 15 iunie 2011, aflată în curs de publicare, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi care sunt aplicabile litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate în virtutea principiului tempus regit actum, pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate chiar dacă acestea au fost abrogate sau şi-au încetat aplicarea. Având în vedere considerentele acestei decizii, Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 19/2000 în temeiul cărora s-a efectuat calculul pensiei autorului excepţiei.*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. Curtea reţine că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi critici şi prin raportare la acelaşi text din Constituţie ca şi cel invocat în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.229 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008, Curtea a statuat că „legiuitorul a înţeles să stabilească condiţii diferenţiate privind acordarea dreptului la pensie, având în vedere situaţia obiectiv diferită în care se găsesc diverşii titulari ai acestui drept. Astfel, potrivit art. 42 din Legea nr. 19/2000, persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite de muncă se bucură de beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare doar în măsura în care au realizat stagiul complet de cotizare. Spre deosebire de aceştia, persoanele ce se încadrează în situaţia reglementată de art. 43, 44 şi 47 din Legea nr. 19/2000 se bucură şi de reducerea stagiului de cotizare, alături de reducerea vârstelor standard de pensionare, fapt ce justifică tratamentul diferenţiat instituit de art. 77 din aceeaşi lege“. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Emilia Hură în Dosarul nr. 1.068/110/2009 al Curţii de Apel Bacău - Secţia civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea