DECIZIE   Nr. 102*) din 30 septembrie 1996

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 111 din  4 iunie 1997

    *) Definitiva prin nerecurare.

    Ioan Deleanu        - presedinte
    Costica Bulai       - judecator
    Romul Petru Vonica  - judecator
    Valer-Vasilie Bica  - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 4 iulie 1996 pronuntate in dosarele nr. 5.726/1996 si nr. 5.727/1996, Tribunalul Municipiului Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 11/1990 privind incuviintarea adoptiei, invocata de Vila Canela Joan si Olivia Puigagut, respectiv de Rinallo Salvatore si Caramazza Carmela.
    In motivarea exceptiei, autorii acesteia, in ambele cauze, arata, in esenta, ca prevederile art. 4 din Legea nr. 11/1990 sunt contrare dispozitiilor art. 125 si ale art. 21 din Constitutie, pentru ca:
    - textul alin. 1 al articolului, potrivit caruia strainii, care doresc sa adopte copii aflati in evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii, trebuie sa ceara acestuia incuviintarea adoptiei, confera comitetului "atributul de organ jurisdictional";
    - dispozitia cuprinsa in alin. 2 al articolului, conform careia cererea pentru incuviintarea adoptiei, impreuna cu actele prevazute de art. 5 din lege, va fi transmisa de Comitetul Roman pentru Adoptii spre solutionare instantei competente, constituie o ingradire a accesului liber la justitie.
    Exprimandu-si opinia in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate invocata in cauzele a caror judecata a suspendat-o sesizand Curtea Constitutionala, tribunalul considera ca aceasta "pare a fi intemeiata", in esenta, deoarece prin obligarea strainilor de a depune cererea pentru incuviintarea adoptiei la Comitetul Roman pentru Adoptii, in fata caruia se administreaza proba cu inscrisuri, desi art. 1 din lege statueaza ca incuviintarea adoptiei este de competenta instantei judecatoresti, comitetul capata atributii de organ jurisdictional, ceea ce constituie o incalcare a prevederilor art. 125 din Constitutie, privind instantele judecatoresti, si ale art. 2 alin. 2 din Legea nr. 92/1992. Se arata, de asemenea, ca prin dispozitiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 11/1990 se aduce atingere principiului nemijlocirii probelor de catre instanta de judecata, principiului aflarii adevarului si principiului disponibilitatii, se confera Comitetului Roman pentru Adoptii calitatea de parte in procesul civil si i se recunoaste dreptul de a formula actiunea civila, in conditiile in care "nu exista identitate intre persoana reclamant si cel care se pretinde titularul dreptului si care este singur adoptatorul".

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, raportul intocmit in cauza si dispozitiile art. 4 din Legea nr. 11/1990, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate care au fost formulate si inaintate cu respectarea prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992.
    Deoarece incheierile de sesizare a Curtii Constitutionale provin de la aceeasi instanta, avand ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, in scopul mai bunei administrari a justitiei, fiind intrunite cerintele art. 164 din Codul de procedura civila, urmeaza sa se conexeze Dosarul nr. 201C/1996 la Dosarul nr. 200C/1996.
    Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 11/1990, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994, statuand ca textul acestuia este conform Constitutiei, precum si pactelor si tratatelor internationale la care Romania este parte.
    In ceea ce priveste concordanta sa cu dispozitiile art. 21 si ale art. 125 din Constitutie privind accesul liber la justitie, respectiv la instantele judecatoresti, sustinerile autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, cat si opinia Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia a IV-a civila nu pot fi retinute, deoarece:
    Comitetul Roman pentru Adoptii este, potrivit art. 2 din Legea nr. 11/1990, astfel cum a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 24 iulie 1995, un organ guvernamental infiintat in scopul supravegherii si sprijinirii actiunilor de ocrotire a minorilor prin adoptie si al realizarii cooperarii internationale in aceasta materie.
    Pentru realizarea acestui scop, in speta pentru a fi ocrotite cat mai eficient interesele minorului, prin art. 4 din lege, s-a stabilit ca cererea pentru incuviintarea adoptiei, in cazul solicitantilor straini, se depune la acest organ guvernamental, care o va inainta, impreuna cu actele privind adoptatul si actele privind adoptatorii, instantei competente. Prin aceasta Comitetul Roman pentru Adoptii nu se substituie instantei judecatoresti si nici nu devine o institutie paralela acesteia, finalitatea textului legal atacat ca neconstitutional fiind aceea de a apara minorii de adoptiile internationale fictive, interesate, pentru ca in tara straina acestia sa beneficieze de garantiile si normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptii nationale.
    Prin dispozitiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 11/1990, Comitetul Roman pentru Adoptii nu realizeaza justitia, nu devine instanta extraordinara si nici nu are competente in procedura de judecata, astfel ca nici una dintre dispozitiile art. 125 din Constitutie nu este incalcata.
    In ceea ce priveste prevederile alin. 2 al art. 4 din lege, respectiv ca cererea de incuviintare a adoptiei, impreuna cu actele prevazute de art. 5 din lege (acte privind adoptatul si acte privind adoptatorii), se transmite spre solutionare instantei judecatoresti, nu pot fi interpretate decat ca un sprijin competent al unui organ guvernamental la infaptuirea justitiei.
    Acelasi scop il au si dispozitiile din art. 6 alin. 2 din lege, cu privire la citarea Comitetului Roman pentru Adoptii la judecarea cererilor de adoptii internationale. Dispozitia este in concordanta cu art. 70 din Codul familiei, asa cum a fost modificat prin art. 9 din Legea nr. 11/1990, republicata, potrivit caruia "in conditiile legii, cei care justifica un interes legitim pot interveni in procesul privind incuviintarea adoptiei". Citarea este justificata de dispozitiile art. 42-44 din Codul de procedura civila, dar si de normele Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr. 84/1994, si de cele ale Conventiei europene in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr. 15/1993.
    Conform art. 6-9 din Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, autoritatea centrala desemnata sa aduca la indeplinire obligatiile ce ii sunt impuse prin conventie, Comitetul Roman pentru Adoptii, in cazul Romaniei, este indrituit sa i se adreseze comunicari, sa intocmeasca rapoarte, sa adune, sa pastreze, sa efectueze schimb de informatii referitoare la situatia copilului si a viitorilor parinti adoptivi, in masura necesara adoptiei, si sa ia masurile cuvenite pentru a inlesni, urmari si activa procedura in vederea adoptiei, inclusiv sa fie citata in instanta.
    Art. 14 si 22 din conventie prevad ca strainii, care vor sa adopte un minor aflat in evidenta copiilor adoptabili pentru adoptia internationala, urmeaza sa adreseze cererea prin autoritatea centrala a statului lor ori, in lipsa unei asemenea autoritati, prin organisme de adoptii legal constituite in tara lor cu care Comitetul Roman pentru Adoptii a incheiat acorduri de colaborare. De asemenea, art. 18 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg, prevede ca "autoritatile publice vor veghea la promovarea si buna functionare a institutiilor publice sau private carora li se pot adresa cei care doresc sa adopte sau sa fie adoptat un copil, in vederea obtinerii de sprijin si de sfaturi". Aceasta, pentru ca prevederile Conventiei privitoare la drepturile copilului se gasesc integrate in dreptul intern, in temeiul prevederilor art. 11 alin. (2) din Constitutie, care stabileste ca "tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", si al dispozitiilor art. 20 din legea fundamentala, care prevede ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. In al doilea alineat al aceluiasi text constitutional se statueaza ca, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
    Actiunea de incuviintare - cu exceptia prevazuta in art. 8 alin. 3 din Legea nr. 11/1990, in cazul copilului aflat intr-o institutie de ocrotire sau intr-o unitate medico-sanitara - ramane la dispozitia titularului dreptului, care are posibilitatea de a administra nemijlocit si alte probe in instanta, fara ca prin aceasta sa se incalce principiul aflarii adevarului ori sa impieteze asupra disponibilitatii titularului actiunii.
    Comitetul Roman pentru Adoptii are obligatia de a inainta instantei cererea de adoptie si actele prevazute la art. 5 in termenul prevazut de lege, ca si obligatia de a concura la ocrotirea si apararea intereselor copilului.
    Aceste obligatii sunt in acord cu prevederile Conventiei privind drepturile copilului, ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990, conventie ce stabileste, prin art. 21, ca in materie de adoptii criteriul fundamental este interesul superior al copilului, si cu art. 66 din Codul familiei, potrivit caruia adoptia se face numai in interesul celui adoptat.
    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, precum si al art. 164 din Codul de procedura civila, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Conexarea Dosarului nr. 201C/1996 la Dosarul nr. 200C/1996.
    2. Respinge ca vadit nefondate exceptiile de neconstitutionalitate vizand art. 4 din Legea nr. 11/1990 privind incuviintarea adoptiei, invocate de Vila Canela Joan si Olivia Puigagut in Dosarul nr. 5.726/1996 al Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia a IV-a civila, si de Rinallo Salvatore si Caramazza Carmela in Dosarul nr. 5.727/1996 al Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata in sedinta din 30 septembrie 1996.

                 PRESEDINTE,
         prof. univ. dr. Ioan Deleanu

                        Magistrat asistent,
                        Valer Vasilie Bica