DECIZIE Nr. 1
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul I al Legii
nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si
unele masuri adiacente
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul I al Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Ministerul Administraţiei şi
Internelor (în prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) în
Dosarul nr. 13.209/3//2006 (1.820/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal se prezintă, personal şi asistată de
avocat Corneliu Liviu Popescu, partea Ileana Ruxandra Rotaru. Lipsesc celelalte
părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza, fiind în stare de judecată, avocatul Corneliu
Liviu Popescu solicită, în principal, respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, având în vedere că Legea nr. 247/2005 a
fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de
lege privind reforma în domeniile proprietăţii şi ale justiţiei, or, autorul
excepţiei este o autoritate care se afla în subordinea Guvernului. In
subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată pentru aceleaşi motive pe care le-a susţinut în faţa instanţei de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 29 martie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 13.209/3/2006 (1.820/2006), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a
III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea '
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1) din titlul I al Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente.
Excepţia a fost ridicată de Ministerul Administraţiei
şi Internelor (în prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative)
într-un apel declarat într-un litigiu având ca obiect o contestaţie la Legea
nr. 10/2001.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă
principiul constituţional al neretroactivităţii legii, întrucât reglementează
posibilitatea de a ataca decizii emise sub imperiul legii vechi, fie prin
stabilirea unei noi căi de atac, inexistentă la momentul emiterii deciziilor,
fie prin stabilirea unui nou termen de prescripţie, deşi cel reglementat de
vechea lege era împlinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi.
Curtea de Apel Bucureşti
- Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că textul' de lege criticat nu contravine dispoziţiilor
constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că scopul Legii
nr. 10/2001 a fost acela de a stabili măsuri reparatorii în interesul foştilor
proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de
alte persoane juridice. Această soluţie este rezultatul opţiunii legiuitorului
şi are la bază dreptul pe care acesta îl are în a decide cu privire la modul de
reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv,
urmând a-şi găsi aplicarea de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma
în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie
2005, potrivit căruia „Deciziile sau dispoziţiile ori, după caz, ordinele
conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect
acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse de prezentul
titlu, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi
nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui
circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare â prezentei legi".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
prevederile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) referitor la
principiul neretroactivităţii legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Textul de lege criticat dispune că deciziile sau
dispoziţiile ori, după caz, ordinele conducătorilor autorităţilor
administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri
reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001, emise până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005,
şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui
circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Autorul excepţiei critică acest text pe motiv că
încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, datorită
introducerii unei noi căi de atac pentru o decizie emisă anterior, şi
stabilirii unui nou termen de prescripţie deşi, la momentul intrării în vigoare
a legii noi, acesta era împlinit.
Analizând aceste critici de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate sunt dispoziţii procedurale,
iar legile de procedură sunt, aşa cum a statuat in jurisprudenţa sa, în
principiu, de imediată aplicare.
Pe de altă parte, Curtea, în jurisprudenţa sa, ca de
exemplu Decizia nr. 364 din 17 aprilie 2007, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 353 din 24 mai 2007, referindu-se la principiul neretroactivităţii, a
statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o
stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în
viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi,
pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze
modul de acţiune în timpul ulterior intrării ei în vigoare, adică în domeniul
propriu de aplicare. Or, scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a stabili
măsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari ale căror imobile au fost
preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice. Această soluţie
este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bază dreptul pe care acesta îl
are în a decide cu privire la modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor
din legislaţia trecută.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. II alin. (1) din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, excepţie ridicată de Ministerul Administraţiei şi Internelor (în
prezent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative) în Dosarul
nr.13.209/3//2006 (1.820/2006) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şl general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu